Sava Brancovici (nascut circa 1620, Ineu, judetl Arad - decedat aproximativ 1685, Alba Iulia). Mitropolit ortodox al Transilvaniei (septembrie 1656-1659; 23 aprilie 1662-2 iunie 1680). Descendent dintr-o veche familie sârbeasca venita în Transilvania din localitatea Korenici din Hertegovina. A fost fratele învatatului cronicar Gheorghe Brancovici pe numele sau de mirean şimion, a fost o vreme preot şi protopop de Ineu. Dupa moartea sotiei s-a calugarit, luându- şi numele Sava.
In 1656 a fost ales mitropolit, fiind hirotonit ca arhiereu în acela şi an, la 16 septembrie, de mitropolitul Stefan al Ungrovlahiei. La 28 decembrie 1656 era întarit în scaunul mitropolitan de principele Gheorghe Râkoczi II, care îi acorda o jurisdictie bisericeasca conside
rabil mai extinsa decât cea a predecesorilor sai: asupra întregii Biserici Ortodoxe din Transilvania, cu exceptia celei din Ţara Fagarasului. Nu era supus superintendentului calvin şi nici nu i-au fost impuse cele 15 puncte calvine ca predecesorului sau, mitropolitul Simion Stefan, în 1643.
Noul principe Acatiu Barcsai (1658-1660) i-a reconfirmat statutul şi i-a largit jurisdictia şi asupra Ţării Fagarasului, dar optiunea ierarhului pentru politica lui Gheorghe Râkoczi II l-a determinat pe Barcsai sa îl depuna (1659); Gheorghe Râkoczi II a continuat însa sa-l recunoasca drept mitropolit. Cu impunerea de catre turci a lui Mihail Apafi, Brancovici a revenit în scaunul arhieresc. La 23 aprilie 1662, noul principe îi acorda, la rândul sau, recunoasterea. Deşi dupa 1667 relatiile sale cu Mihail Apafi s-au înrautatit, principele l-a sustinut în calatoria întreprinsa în 1688 în Rusia, unde a fost primit în doua audiente, la 31 mai şi 2 august, de tarul Aleksei Mihailovici, care-i acorda consistente subventii pentru Biserica Ortodoxa din Transilvania. Cu banii primiti a initiat restaurarea Mitropoliei de la Alba Iulia, devastata de un atac turcesc în 1658.
In 1670 a întreprins o calatorie şi în Ţara Româneasca, prilej cu care domnul Antonie Voda din Popesti i-a confirmat o danie anuala de 6 000 de aspri. In 1673 şi 1675, mitropolitul Brancovici a tinut doua sinoade prin care a cautat sa asigure buna rânduiala în Biserica şi sa o curete de influentele calvine. Adversarii mitropolitului au actionat constant pentru înrautatirea relatiilor dintre el şi principe.
Un cronicar contemporan relateaza chiar ca, fiind invitat într-o zi de post sa ia masa cu principele, adversarii sai au adus un catel şi i-au cerut mitropolitului sa-l boteze. Intrucât câinele a refuzat sa guste din ridichea pe care o mânca arhiereul, savurând, în schimb, carne de la masa princiara, Brancovici ar fi spus: „Eu nu-l pot boteza, ca nu e de legea mea: daca ar fi de legea mea n-ar mânca carne în post; sa-l boteze calvinii ca e de legea lor".
La 2 iunie 1680, în urma unui simulacru de ancheta, mitropolitul Brancovici a fost depus şi încarcerat la Vint, unde a fost supus unor umilinte şi torturi de neimaginat.
Cronicarul maghiar Cserei Mihâly relateaza ca vinerea era scos din celula numai în camasa şi batut pâna când „se rupea camasa [...] şi carnea de pe trupul lui". La interventia lui Serban Cantacuzino, Brancovici a fost eliberat din temnita, iar la începutul anului 1683 împaratul Leupold I l-a ridicat la rangul de baron al Imperiului Habsburgic. La scurt timp însa, în aprilie 1683, a încetat din viata. Canonizat de Biserica Ortodoxa Româna (1995), Brancovici este praznuit la 24 aprilie.
Sava Brancovici Liste
irrelevant
broken