Bogdan I (decedat 1367), Domn al Moldovei (circa 1363-circa 1367), întemeietorul statului independent Moldova.

Radacinile lui se afla în Maramures, unde Bogdan este mostenitor, împreuna cu fratele sau, Iuga, al celui mai mare cnezat, compus din 22 de sate, cu centrul la Cuhea (azi Bogdan Voda). Locuinta lui de la Cuhea era o adevarata fortareata situata pe malul stâng al Izei, pe o mica înaltime. Sapaturile arheologice de aici au indicat existenta unui mare incendiu, pus de unii istorici pe seama plecarii lui Bogdan în Moldova.

S-a aflat în relatii bune cu regele Ungariei, Carol Robert de Anjou (1308-1342), cel care i-a acordat demnitatea de voievod al Maramuresului, la o data pe care nu o cunoastem. Nu acelea şi bune relatii au fost cu urmasul acestuia la t ron, Ludovic I de Anjou (1342-1382), întrucât la începutul domniei regelui maghiar este mentionat ca decazut din demnitatea de voievod al Maramuresului şi declarat infidel. Motivele acestei şituatii se regasesc în actiunile lui Bogdan care, în iarna dintre anii 1342-1343, intrase în conflict cu nobilul Ioan de Kolcse, sustinut de rege.

Adevarul este ca regii Ungariei încep sa sustina interesele nobililor maghiari în dauna cnejilor şi voievozilor români în districtele românesti de la marginea Transilvaniei, fapt care duce la anumite actiuni de razvratire sau chiar parasirea acestora şi trecerea peste munti în zonele locuite de români. Asa se întâmpla cu legendarul Negru Voda, trecut la sud de Carpati cu cetele sale. La fel procedeaza şi Bogdan, trecând în Moldova. Chiar daca unii considera ca venirea sa în Moldova se petrece în 1359, când a avut loc o rascoala a boierilor moldoveni, nu exista date care sa confirme participarea sa la acest eveniment. Coroborând informatiile existente, se poate afirma ca Bogdan a plecat pe ascuns din Cuhea şi a condus o a doua rascoala a boierilor români din Moldova, din 1363, împotriva lui Sas şi a situatiei de dependenta fata de regalitatea maghiara. Sas şi o parte a rudelor sale sunt luati prizonieri, iar fiii acestuia se refugiaza în Maramures.

Faptele sunt relatate de cronicarul regelui Ludovic I de Anjou, Ioan de Târnave: „Bogdan, un român din Maramures, adunând la el pe românii acelui district, a trecut în taina în Ţara Moldovei, care era supusa coroanei Ungariei, dar din cauza vecinatatii tatarilor de mult timp parasita de locuitori. Si cu toate ca a fost combatut mai adeseori de oastea regelui însuşi, totuşi crescând marele numar al românilor locuitori în acea Ţara, s-a dezvoltat ca Ţara" (Cronica lui Ioan de Târnave).

Asa cum sugereaza şi textul, ungurii au încercat prin actiuni militare sa recupereze teritoriul fara a mai reu şi acest lucru. Ca urmare a acestor esecuri repetate, regele Ungariei s-a vazut nevoit sa recunoasca ieşirea Moldovei de sub stapânirea sa. Diploma regala din 2 februarie 1365, prin care proprietatile din Cuhea ce apartinusera lui Bogdan erau confiscate şi date în proprietate lui Bale, fiul lui Sas, cuprinde o recunoastere a independentei Moldovei. Acesta pare sa fie actul de nastere al noului stat moldovean sub conducerea lui Bogdan. Capitala Ţării a ramas la Siret, însa el prefera sa stea mai mult la Radauti, unde işi ridicat o frumoasa biserica din lemn devenita loc de îngropare pentru domnii Moldovei. Ulterior, nepotul sau Petru (Petru II), fiul Margaretei (Musatei), a înlocuit biserica de lemn cu una de zid, iar mormântul lui Bogdan se gaseste sub naosul acesteia, în pozitie centrala.

Sapaturile arheologice au permis recuperarea costumului cu care fusese înmormântat: o tunica de cavaler împodobita cu 63 de nasturi de argint, aur şi email verde; 33 de la gât la genunchi şi câte 15 în lungul fiecarui antebrat. La mâna stânga se afla un inel de aur masiv, încrustat cu email negru şi o inscriptie cu caractere arabe, incizata ulterior, nedescifrata. Inscriptia sugereaza ca primul posesor al acestui inel ar fi putut sa fie o capetenie tatara. Stefan cel Mare i-a împodobit mormântul cu o lespede cu urmatorul text: „Cu mila lui Dumnezeu Io Stefan voievod, domnul Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a împodobit acest mormânt stramosului sau batrânul Bogdan voievod, în anul 6988 (1480), luna ianuarie, în 27". în privinta familiei lui Bogdan, se stie ca a avut trei fii: Stefan, Costea şi Latcu.

Petru I, nepotul lui Bogdan I, a fost domn al Moldovei pentru câteva luni, între 1367 şi 1368, fiind învingator în lupta de la Codrii Plonini, în Ţara Sipenitului (iulie 1368), înlaturând pretentiile de suzeranitate ale Poloniei ce dorea sa-l puna pe tron pe fratele sau, Stefan. Costea este sotul Musatei, iar copiii lor, Petru II şi Roman I, viitori domni importanti ai Moldovei. Latcu este fiul care preia tronul dupa moartea sa, în 1367. De şi a avut o domnie scurta, Bogdan I a ramas in istorie ca intemeietorul statului independent Moldova.

Bogdan I Liste

	Cneji ai Maramure?ului
	Domnitori ai Moldovei
	Nobili români

---

Tag-uri: intemeitor, moldova, istorie

[editeaza tag-uri]

---

Categorie: Personalitati  - ( Personalitati - Archiva)

Data Adaugarii: 01 February '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---