Neagoe Basarab (nascut 1481 - decedat 15 septembrie 1521). Domn al Ţării Româneşti (februarie 1512-15 septembrie 1521), întemeietor al dinastiei Basarabilor-Craioveşti. Deşi era fiul marelui vornic Pârvu Craioveanu, şi-a creat o genealogie menită să-i confere legitimitate, considerându-se fiu al lui Basarab IV cel Tânăr (Ţepeluş) (1477-1482).
După Neagoe, urmaşii din familia sa, descendenţi ai boierilor Craioveşti, şi-au zis Basarabi, nume care a devenit patronimic pentru noua casă domnească. A primit învăţătură de la Macarie de la Bistriţa, care l-a iniţiat în cunoaşterea artelor şi a limbilor latină, slavonă şi greacă.
Călătoreşte în Ungaria, Austria şi la
Istanbul. Revenit în ţară la vârsta de 20 de ani, deţine dregătoriile de postelnic (1501-1509) şi de comis (1510-1511), înainte de a urca pe tron cu sprijinul turcilor, după ce-l înlătură pe Vlad cel Tânăr (sau Vlăduţ) (1510-12), care este ucis. Pe toată durata domniei are relaţii bune cu turcii, cărora le plăteşte regulat tributul de 13 000 de galbeni, şi cu Ungaria, prestând jurământ de omagiu regelui Ludovic II (1517), de la care primeşte ca feudă Sângeorgiul.
Domnia sa aduce un oarecare echilibru social-politic intern, o creştere demografică şi a veniturilor. Cele mai importante realizări sunt în domeniul cultural-religios, în vremea sa Ţara Românească devenind un veritabil focar cultural de tradiţie bizantină şi un centru al lumii ortodoxe. Face importante danii băneşti mănăstirilor de la Muntele Athos, reface bisericile mănăstirilor Snagov şi Tismana şi construieşte biserica mănăstirii Curtea de Argeş, operă arhitecturală de excepţie (îmbină elemente bizantine, armeneşti, sârbeşti şi occidentale) de ridicarea căreia se leagă legenda meşterului Manole şi care adăposteşte astăzi osemintele membrilor familiei regale a României.
Căsătorit cu principesa Despina (Milita), descendentă a Brancovicilor sârbi, are două fiice, Stana şi Ruxandra, şi un fiu, Teodo şie, care i-a succedat la tron. Din iniţiativa sa se redactează învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie, prima operă a culturii laice româneşti. Alcătuită din texte bizantine compilate şi din părţi originale, constituie o culegere de învăţături adresate fiului său cu privire la conducerea ţării. A fost „un cărturar înzestrat cu mult şimţ artistic" (N. Iorga), dar care nu a avut iniţiative politice demne de menţionat.
Nu exista site-uri adaugate inca pentru neagoe_basarab. Daca esti un webmaster de site sau blog si ai o pagina interesanta pe care vrei sa o recomanzi, te invitam sa o adaugi aici pentru a fi inclusa.
Adauga intai link-ul catre famouswhy pe site-ul tau si apoi trimite spre aprobare.
Link-ul o sa fie verificat si validat de editorii site-ului in urmatoarele 48 de ore.