Antim Ivireanul (nascut circa 1660, Iviria - decedat 22 septembrie 1716, Enos, Bulgaria). Mitropolit al Ungrovlahiei (27 ianuarie 1708 - septembrie 1716). Pe numele mirean Andrei, s-a născut în Iviria (Georgia) prin 1650. Căzut prizonier la turci, a fost dus la Istanbul. Eliberat sau răscumpărat, a trăit în preajma Patriarhiei învăţând sculptura în lemn, caligrafia, pictura şi broderia. Se presupune că a urmat şcoala grecească de pe lângă Patriarhie. La Istanbul a învăţat limbile greacă, arabă şi turcă, iar după stabilirea în Ţara Românească şi limbile română şi slavonă.
A venit în Å¢ara Românească prin anii 1689-1690, chemat de Constantin Brâncoveanu, fiind călugÄ
ƒrit ÅŸi hirotonit preot cu numele Antim. In Å¢ara Românească a deprins meÅŸteÅŸugul tiparului în tipografia domnească din BucureÅŸti, a cărei conducere a preluat-o în iunie 1691. Intre 1691 ÅŸi 1694 a imprimat mai multe cărÅ£i: învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leun (1691, în limba greacă); Slujbele cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea Nouă ÅŸi a cuviosului părintelui nostru Grigorie Decapolitul (1692, în limba greacă); Evanghelia greco-română (1693, în limba greacă); o Psaltire românească (1694). Egumen al mănăstirii Snagov (1694), îşi continuă aici activitatea tipografică în urma mutării, în acelaÅŸi an, a tipografiei de la BucureÅŸti. Intre 1696 ÅŸi 1701 a imprimat la Snagov 15 cărÅ£i: Åžapte greceÅŸti: Antologhion (1697), Manual despre câteva nedumeriri ÅŸi soluÅ£iuni al lui Ioan Cariofil (1697), Mărturisirea ortodoxă a lui Petru 'Movilă (1699), Eortologhionul lui Sevastos Kymenitis (1701), Pfoschinitarul Sfântului Munte Athos al lui Ioan Comnenos (1701) etc; cinci româneÅŸti: Evanghelia (1697), Acatistul Născătoarei lui Dumnezeu (1698), Carte sau lumină cu drepte dovediri din dogmele Bisericii Răsăritului asupra dejghinării papistaÅŸilor (1699), învăţături creÅŸtineÅŸti (1700), Floarea darurilor (1701), una slavonă: Gramatica slavonă a lui Meletie SmotriÅ£ki (1697); una slavo-română ÅŸi una greco-arabă: Liturghierul greco-arab (1701).
In 1701 tipografia şi-a reluat activitatea la Bucureşti. Perioada 1701-1705 este cea mai prolifică din punctul de vedere al realizărilor tipografice şi artistice ale lui Antim. Acum sunt imprimate 15 cărţi: două în limba română: Noul Testament (1703) şi Acatistul Maicii Domnului (1703), una în slavo-română: Ceaslov slavo-romăn (1703), una în greco-arabă: Ceaslov greco-arab (1702) şi 11 în limba greacă, între care învăţătura dogmatică a prea sfintei Biserici răsăritene şi universale a lui Sevastos Kymenitis (1703) sau Paralele greceşti şi romane a lui Plutarh (1704). Ales episcop de Râmnic, la 16 martie 1705, a făcut în continuare dovada calităţilor sale de bun organizator şi de om de carte. In circa trei ani, cât a ocupat această demnitate, Antim a tipărit la Râmnic, unde a înfiinţat o tipografie, nouă cărţi: trei greceşti, între care Tomul bucuriei (1705), trei slavo-române: Antologhionul (1705), Octoihul mic (1705) şi Slujba Adormirii Născătoarei de Dumnezeu cu paraclisul (1706) şi trei în limba română: Evhologhion sau Molitvelnic (1706), având două volume distincte: un Liturghier şi un Molitvelnic, o lucrare originală intitulată învăţătură pre scurt pentru taina pocăinţa (1705). Intensificarea tipăriturilor în limba română va a şigura triumful deplin al limbii române în Biserică, proces declanşat cu mai bine de un secol şi jumătate în urmă.
La 27 ianuarie 1708, survenind decesul mitropolitului Theodosie, Antim a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei, primind confirmarea patriarhală la 21 februarie acelaşi an. După numire a mutat tipografia de la Râmnic la Târgovişte unde, până în 1715, au fost tipărite 18 cărţi: cinci greceşti: Carte de peste tot anul, cuprinzând, fără lipsă, tot serviciul bisericesc (1709), Panoplia dogmatică de Eutimios Zigaben (1710), Slujba Sfintei Ecaterina cu Proschinitariul Muntelui şinai (1710), Maxime ale unor vechi filosofi, tradusă din italiană de Ioan Avfamios (1713), Despre oficiile, clericii şi dregătoriile Sfintei Biserici a patriarhului Ierusalimului, Hrysanthios (1715), una slavo-română: Ceaslov (1714), una slavo-româno-greacă: Catavasier (1713), 11 româneşti, între care: învăţătura bisericească la cele mai trebuincioase şi mai de folos pentru învăţătura preoţilor (1710), Psaltirea (1710), Octoihul (1712), Dumnezeieştile şi sfintele Liturghii (1713), Evhologhion adică Molitvelnic (1713), Pilde filosofeşti (1713), Capete de poruncă la toată ceata bisericească, pentru ca să păzească fiştecarele din preoţi şi din diaconi, deplin şi cu cinste, datorita hotarului său (1714), Catavasierul (1714 şi 1715), Ceaslovul (1715) etc. Antonio Maria del Chiaro susţine că a tipărit şi romanul popular Alixandria. In 1715, tipografia a fost mutată de la Târgovişte la Bucureşti, unde Antim a mai tipărit Sfaturi creştine şi politice, pentru domnul Ştefan Cantacuzino, şi Istoria sfântă adică iudaică a lui Alexandru Mavrocordat "Exaporitul", ambele în greceşte. Căderea lui A. avea să se producă în condiţiile instaurării regimului fanariot în Ţara Românească, raporturile sale cu primul domn fanariot, Nicolae tMavrocordat, fiind deosebit de tensionate, mitropolitul numărându-se printre adversarii acestuia. Ca urmare, în septembrie 1716, la cererea domnului, patriarhul Ieremia III şi şinodul patriarhal l-au caterisit pe Antim şi l-au condamnat la exil în Muntele şinai- Soldaţii turci care îl escortau l-au ucis însă şi i-au aruncat trupul în râul Mariţa sau în afluentul acestuia Tungea, undeva în apropiere de Enos (22 septeptembrie 1716). Astfel s-a încheiat viaţa unui mare erudit a cărui operă tipografică numără 63 de cărţi, dintre care 39 lucrate de el însuşi.
După limba de tipărire, 30 erau în greceşte, 22 în româneşte, una în slavonă, 9 bilingve (6 slavo-române, două greco-arabe, una greco-română) şi una trilingvă (greco-slavo-română). Antim a lăsat şi o însemnată operă literară, tipărită sau în manuscris, precum şi un număr de 28 de predici şi 7 cuvântări ocazionale, putând fi considerat "întemeietorul" limbii române bisericeşti. Canonizat de Biserica Ortodoxă Română (1992), este prăznuit la 27 aprirlie.
Antim Ivireanul Liste
irrelevant
broken