Mihnea III s-a nascut in anul 1610 in Istanbul si a decedat pe 26 martie/5 aprilie 1660 la Satu Mare. El a fost Domn al Ţării Româneşti in perioada 19/29 ianuarie 1658-23 noiembrie/3 decembrie 1659.
Despre viata sa:
Grec din Istanbul, se pretindea fiul lui Radu Mihnea, bucurându-se de încrederea turcilor, este numit domn la 19/29 ianuarie 1658.
La 7/17 februarie, însoţit de trupe turceşti, înaintează până la Târgovişte, pustiită în retragere de Constantin Şerban (4/14 martie), după care revine la Bucureşti. Admirator al lui Mihai Viteazul, adoptă la încoronare numele de Mihail (iunie 1658).
In vederea punerii în practică a planurilor sale antiotomane, Mihnea al III-lea a căutat să-şi atra
gă susţinerea boierimii şi a luat măsuri pentru sporirea şi întărirea armatei. Deşi în august-septembrie 1658 a fost silit să-i însoţească pe turci în campania împotriva lui Gheorghe Rakoczi II, a întreţinut o corespondenţă secretă permanentă cu principele Transilvaniei. La Teleajen, în drum spre Transilvania, unii boieri în frunte cu marele vistier Pârvu Vlădescu l-au pârât comandantului otoman, arătându-i acestuia planurile sale antiotomane şi cerând domn pe Preda Brâncoveanu.
Mihnea al III-lea a reuşit însă să recâştige încrederea comandantului turc şi pe ascuns a dispus executarea opozanţilor săi. In vara anului 1659, după ce poartă tratative cu Rakoczi şi cu reprezentanţi ai popoarelor sud-dunărene, asigurându-şi sprijinul acestora, Mihnea al III-lea declanşează răscoala antiotomană. Totodată, în iulie 1659, pregătind răscoala antiotomană, suprimă un număr mare de boieri ostili politicii sale.
Izbucnirea războiului turco-veneţian l-a determinat să sondeze atitudinea Serenissimei, două solii ale sale vizitând Veneţia şi Roma (1658 şi 1659). La 2/12 septembrie 1659 se declanşează lupta antiotomană prin uciderea câtorva mii de turci din Bucureşti, Târgovişte şi din restul ţării. Ostile sale atacă raialele Brăila, Giurgiu şi Turnu, ard Orşova, trec în Moldova şi pradă Galaţii, iar peste Dunăre fac incursiuni la Rusciuk, Nicopole, Şilistra, Hârşova şi Macin.
La 24 septembrie/4 octombrie 1659, trimişii lui Mihnea al III-lea în Transilvania încheie un tratat de deplină egalitate cu Gheorghe Râkoczi II. Constantin Şerban renunţă la pretenţiile sale asupra Ţării Româneşti în favoarea lui Mihnea al III-lea, solicitând în schimb sprijin pentru ocuparea tronului Moldovei. La 5/15 octombrie 1659, Gheorghe Râkoczi II trece în Ţara Românească, la Podul Dâmboviţei, lângă Rucăr, unde se întâlneşte cu Mihnea al III-lea pentru a stabili planul viitoarelor operaţiuni antiotomane: Şerban, după ocuparea Moldovei, urma să oprească acţiunile tătarilor, Râkoczi urma să atace Caransebeşul şi Lugojul, iar Mihnea al III-lea să atace în Sudul Dunării. Tătarii îl obligă însă pe Şerban să fugă din Moldova (11/21 noiembrie 1659), iar Râkoczi este înfrânt de turci în Ardeal. Mihnea al III-lea biruie pe turci la Frăţeşti (13/23 noiembrie) şi asediază Giurgiu, când este atacat de turci şi de tătarii care veneau din Moldova.
La începutul lui decembrie 1659 este înfrânt la Călugăreni şi eşuează în încercarea de a organiza o nouă rezistenţă la Târgovişte din cauza refuzului dorobanţilor şi seimenilor de a mai lupta. In aceste împrejurări fuge în Transilvania, la Râşnov (23 noiembrie/3 decembrie), apoi la Sibiu (decembrie), unde se întâlneşte cu Râkoczi care asedia oraşul, şi de aici prin secuime, la Satu Mare, unde se afla şi Constantin Şerban.
Moare subit la 26 martie/5 aprilie 1660, foarte probabil, otrăvit de acesta din urmă.
Mihnea al III-lea Liste
irrelevant
broken