Ioan Emanoi Florescu s-a nascut pe data de 7 august 1819 in Râmnicu Vâlcea, s-a stins din viata la 10 mai 1893 in Paris, el a fost general şi om politic; preşedinte al Consiliului de Miniştri in perioada 4-26 aprilie 1876 si 21 februarie-25 noiembrie 1891); preşedinte al Senatului intre 4 noiembrie 1888-7 decembrie 1889 si 17 noiembrie 1890-21 februarie 1891.
Despre viata sa:
Fiu al marelui vornic Manolache Florescu, începe învăţătura în familie, cu profesori particulari; urmează Colegiul Sf. Sava, apoi Liceul Louis le Grand (1836-1840) şi Ecole d'Etat Major (1840-1842) din Paris. Revenit în ţară, se dedică unei cariere militare: porojnic (locotenent) din 1842, ofiţer de ordonanţă, adjutant al domnului Gheorghe Bi
bescu cu gradul de căpitan (1843), apoi maior (1845). Se căsătoreşte cu Ecaterina, fiica domnului Bibescu, cel care îi încredinţează organizarea oştirii în Ţara Românească. Se află printre fondatorii Şcolii militare din Bucureşti (1847), la care ţine primul curs de tactică şi strategie militară, înaintat la gradul de colonel (23 aprilie 1848), este numit vornic al Temniţelor din Ţara Românească.
In timpul evenimentelor din 1848 îl urmează pe domnul Gh. Bibescu la Viena, apoi participă la campania împotriva revoluţionarilor maghiari, ca voluntar în armata rusă. Revenit în ţară după înăbuşirea Revoluţiei este repus de domnul Barbu Ştirbei în funcţiile de adjutant domnesc şi vornic al Temniţelor. Ia parte la Războiul Crimeei (1853-1856), pe lângă Cartierul General rus. In perioada premergătoare unirii Principatelor susţine iniţial candidatura la tronul Ţării Româneşti a socrului sau, Gheorghe Bibescu, dar în faţa posibilităţii realizării unirii prin alegerea lui A.I. Cuza devine un sprijinitor al acestuia. Odată înfăptuită dubla alegere, premisă a Unirii, experienţa şi competenţele sale militare sunt folosite pentru oganizarea tinerei armate române. Ministru de Război în guvernele de la Iaşi şi Bucureşti, realizează unificarea armatelor celor două principate şi constituirea armatei române.
Inaintat general de brigadă (1860), este, totodată, comandant-şef al Şcolii Superioare de Război (1859-1866). Continuă să deţină portofoliul la Război (30 septembrie 1862-10 octombrie 1863) şi după unirea administrativă; ministru la Interne, Agricultură şi Lucrări Publice (24 iunie 1865-30 ianuarie 1866); preşedinte interimar al Consiliului de Miniştri (20 octombrie-5 noiembrie 1865), în locul premierului Nicolae Kretzulescu; din nou la Război (14 martie 1871-31 martie 1876) în guvernul Lascăr Catargiu. Nu poate participa la razboiul pentru Independenţă din cauza unui litigiu juridic, guvernul Lascăr Catargiu, din care făcuse parte, fiind dat în judecată de noul guvern, liberal.
Revenirea în viaţa politică îi aduce cele mai mari onoruri, fiind preşedinte al Senatului (4 noiembrie 1888-7 decembrie 1889; 17 noiembrie 1890-21 februarie 1891) şi al Consiliului de Miniştri (21 februarie-25 noiembrie 1891) într-o perioadă de modernizare accelerată a societăţii. Iniţial membru militant al Partidului Conservator ulterior face parte din Partidul Liberal Conservator (Dumitru Brătian-George Vernescu) (1884-1891), formaţiune care a dorit să armonizeze doctrinele liberală şi conservatoare.
Se implică şi în viaţa socială, fiind membru fondator al Ateneului Român (1888) şi preşedinte al Societăţii pentru învăţătura poporului român (fondată în 1863). Om politic cu o conduită morală şi demnă, a rămas în conştiinţa posterităţii ca unificatorul şi organizatorul armatei române. A stabilit principiile şi modul de desfăşurare a instrucţiei militare şi a organizat detaşamente model pentru toate categoriile de arme. Este unul dintre primii teoreticieni militari români. Autor al lucrărilor: Răspuns la referatele şi broşurile domnului D. Sturdza, ministrul actual de lucrări publice (1866), Studii şi pregătiri militare (1878), Instrucţia militară bazată pe şcoală (1886), Fortificaţiunile (1889), Osebirea între armatele vechi şi cele moderne (1890).
Nu exista site-uri adaugate inca pentru ioan_emanoi_florescu. Daca esti un webmaster de site sau blog si ai o pagina interesanta pe care vrei sa o recomanzi, te invitam sa o adaugi aici pentru a fi inclusa.
Adauga intai link-ul catre famouswhy pe site-ul tau si apoi trimite spre aprobare.
Link-ul o sa fie verificat si validat de editorii site-ului in urmatoarele 48 de ore.