Constantin Mavrocordat s-a nascut pe 2 februarie 1711 si a decedat pe 4 decembrie 1769 la Iaşi. El a fost Domn al Ţării Româneşti in perioadele 3 septembrie-4 octombrie 1730; 13 octombrie 1731-5 aprilie 1733; 16 noiembrie 1735-5 septembrie 1741; iulie 1744-aprilie 1748; 8 februarie 1756-august 1758 si 5 iunie 1761-9 martie 1763 şi al Moldovei in perioadele aprilie 1733-16 noiembrie 1735; septembrie 1741-20 iulie 1743; aprilie 1748-20 august 1749; 18 iunie-4 decembrie 1769.
Despre viata sa:
Fiu al lui Nicolae Mavrocordat, era posesorul unei vaste culturi fiind, după spusele unui contemporan, "foarte erudit". Cunoştea, pe lângă română, limbile greacă, latină, turcă, italiană şi franceză. Domn luminat, a iniţiat un vast pr
ogram de reforme, menit să modernizeze Ţările Române.
La 7 februarie 1741 emite un hrisov care aduce o serie de reglementări în domeniile fiscal, agrar, administrativ şi juridic. Hrisovul a cunoscut o largă difuzare, fiind publicat în revista Mercure de France, în iulie 1742. Prima reformă iniţiată de Mavrocordat a fost cea fiscală, realizată în Ţările Române printr-o serie de aşezăminte şi porunci emise între 1733 şi 1758.
Principiul fundamental al acestei reforme a fost acela al dării unice plătibilă la patru termene anuale. In paralel cu desfiinţarea dărilor multiple: văcărit, vădrărit, pogonărit, cuniţa, darea preoţilor, impozitul pe sate (cislă), plocoanele mănăstirilor, s-a introdus o dare fixă pe cap de locuitor, percepută în patru sferturi (rate) anuale. O altă reformă a vizat aparatul administrativ, funcţionarii statului fiind salarizaţi. In fruntea judeţelor au fost numiţi boieri ca ispravnici-judecători salariaţi, cu obligaţia să împartă dreptate locuitorilor. O altă categorie de boieri salarizaţi erau aşa-numiţii veliţi, mazili, judecători, respectiv mari boieri rămaşi fără dregătorii, care urmau să primească leafă în schimbul prestării unei activităţi judecătoreşti.
Reforma fiscală a cuprins şi acordarea de scutiri fiscale boierilor, mănăstirilor şi clerului. Prin acordarea de scutiri boierilor, domnul le-a definit clar statutul. Potrivit vechimii neamului şi dregătoriei, aceştia erau împărţiţi în două categorii: în Ţara Românească marii boieri (veliţi), de la clucer la ban, şi urmaşii lor (neamuri) şi boierii mici numiţi mazili; în Moldova: boierii de treapta întâi, de la marele logofăt la treti logofăt, şi boieri mazili. Reforma socială reprezintă o componentă a programului de modernizare a societăţii româneşti iniţiată de Mavrocordat, precedată de câteva "aşezăminte" care uşurau situaţia rumânilor, ea a fost aplicată iniţial în Ţara Românească. La 5 august 1746, o mare adunare a ţării, convocată de domn, hotăra eliberarea rumânilor, dar numai persoana lor şi fără a primi pământ. Stăpânii erau solicitaţi să-şi elibereze gratuit rumânii, în caz contrar rumânul urmând să plătească 10 taleri şi "să se răscumpere şi cu voe de va fi stăpânului sau fără de voe". Prin această măsură, rumânia era abolită în Ţara Românească.
Foştii rumâni erau aşimilaţi oamenilor cu învoială, fiind supuşi aşezământului domnesc în vigoare: trebuiau să efectueze 12 zile de clacă pe an, să plătească dijme şi alte obligaţii. Numit în 1748 domn în Moldova, Mavrocordat a pus în aplicare reforma socială şi în această ţară. Aici însă, opoziţia boierimii a fost mult mai puternică, ceea ce a făcut ca, în conţinutul său, măsura să fie puţin diferită de cea din Ţara Românească.
Printr-un hrisov emis la 6 aprilie 1749, deşi nu era condamnată serbia, domnul îi stabilea statutul precizându-se că "vecinii robi nu sunt" şi că "vecin va să zică sătean megieş fără moşie, atâta numai că din sat nu este volnic să iasă". Actul condamna măsurile abuzive ale stăpânilor de a-i asimila pe vecini cu robii ţigani şi fixa obligaţia unei clăci la 24 de zile pe an, dublul celei a oamenilor cu învoială de pe moşiile boierilor şi mănăstirilor. Sfârşitul domniei lui Mavrocordat s-a produs pe fondul izbucnirii războiului ruso-turc din 1768-1774.
In condiţiile intrării trupelor ruse în Iaşi, domnul, fidel turcilor, s-a retras la Galaţi; unde a fost făcut prizonier de ruşi. Grav rănit în urma unei altercaţii cu un ofiţer rus şi transportat pe o vreme geroasă la Iaşi, a încetat din viaţă la 4 decembrie 1769.
Constantin Mavrocordat Liste
irrelevant
broken