Veniamin Costachi (nascut 20 decembrie 1768, Roşieşti, judetul Vaslui - decedat 18 decembrie 1846, mănăstirea Slatina, judetul Suceava). Mitropolit al Moldovei (18 martie 1803-18 ianuarie 1842). Pe numele mirean Vasile, era fiul lui Grigore Costache zis Negel, descendent al unei vechi familii boiereşti, şi al soţiei acestuia, Maria, care se trăgea din vechea familie Cantacuzino.
A dobândit primele cunostinţe în casa părintească de la un dascăl grec, după care a urmat pentru scurt timp cursurile şcolii de la Trei Ierarhi din Iaşi. In 1783 sau 1784 a fost calugarit la Huşi sub numele de Veniamin de către episcopul Iacob Stamati; hirotonit diacon (1786), apoi ieromonah şi numit mare ecleşiarh al catedralei mitropolitane din Ia
şi (1788), devine arhimandrit şi egumen la mănăstirea Sf. Spiridon din Iaşi (1789). Episcop de Huşi (1792-1796), episcop de Roman (1796-1803), mitropolit al Moldovei timp de 40 de ani (1803-1842, cu două intreruperi intre 1808-1812 şi 1821-1822, impuse de împrejurările politice ostile). Ca unul dintre marii cărturari ai timpului, s-a preocupat de organizarea învăţământului românesc de toate gradele din Moldova, fiind un restaurator şi un îndrumător al şcolilor bisericeşti şi laice din ţară. Din iniţiativa sa au fost înfiinţate următoarele şcoli: Seminarul de la Socola (1803); două şcoli pentru călugăriţe şi fete la mănăstirea Agapia (1803); o şcoală de cantori bisericeşti la Iaşi (1805); Şcoala de „începătoare" (elementară) de la Sf. Trei Ierarhi din Iaşi, cu predare în limba română (1824).
In calitate de epitrop al şcolilor din Moldova, l-a susţinut pe Gheorghe Asachi să predea un curs de inginerie în limba română la Academia Domnească din Iaşi (1814-1818). Prin strădaniile sale şi ale lui Gheorghe Asachi, în 1828, pe lângă şcoala începătoare din Iaşi a fost organizată o şcoală normală cu doi ani de studii şi un gimnaziu cu patru ani de studii.
In noiembrie 1834, tot ca urmare a eforturilor celor doi, susţinuţi de domnul Mihail Sturdza, îşi deschidea cursurile la Iaşi Academia Mihaileana care cuprindea o facultate de filozofie de doi ani, o facultate juridică de trei ani şi cursuri extraordinare de inginerie, agronomie, economie, filologie şi arte frumoase. In 1833 a pus piatra de temelie a catedralei mitropolitane din Iaşi, ale cărei lucrări au fost întrerupte în 1842, fiind reluate apoi abia în 1880-1887. In 1834, mitropolitul Costachi şi Gheorghe Asachi au reuşit să deschidă la Iaşi prima şcoală pentru fetele orăşenilor. Incepând cu 1832, cei doi s-au ocupat de înfiinţarea unor şcoli ţinutale (peste 12) în diferite oraşe ale Moldovei: la Roman, Huşi, Botoşani, Bârlad, Galaţi, Focşani, Bacău, Piatra Neamţ etc. In 1841, ca urmare a demersurilor făcute de Costachi şi Gheorghe Asachi s-a deschis la Iaşi prima şcoală de arte şi meserii din Moldova, dotată cu şase ateliere, cu specialişti din Transilvania şi Moravia. In cursul păstoririi sale s-a preocupat şi de înfiinţarea unor şcoli săteşti, precum şi de trimiterea la studii peste hotare a unor tineri înzestraţi ca Gheorghe Asachi (la Viena şi Roma), Filaret Scriban (la Kiev), Gheorghe Săulescu (în insula Chios şi Cernăuţi) ş.a. O atenţie deosebită a acordat tipăriturilor. în 1807, din iniţiativa sa a fost refăcută vechea tipografie mitropolitană din Iaşi şi a fost înfiinţată o alta la mănăstirea Neamţ în care au fost tipărite c. 130 de cărţi. La îndemnul şi cu cheltuiala sa au fost tipărite peste 100 de cărţi, multe traduse de el însuşi din literatura greacă patristică şi post-patristică, precum: Dogmatica Sfântului Ioan Damaschinul (Iaşi, 1806), Tâlcuirea celor şapte Taine (Iaşi, 1807), Vieţile Sfinţilor după Sf. Dimitrie al Rostovului, 12 vol. (Neamţ, 1807-1815); Adoleshia Filotheos, adecă îndeletnicire iubitoare de Dumnezeu a lui Evghenios Voulgaris, 5 vol. (Iaşi, 1815-1819), Istoria Scripturii Vechiului Testament (Iaşi, 1824), Istoria Scripturii cei nouă, 2 vol. (Iaşi, 1824), Istoria bisericească a arhiepiscopului Meletie al Atenei, 4 vol. (Iaşi, 1841-1843 Piatra scandelei sau lămuriri despre începuturile şi pricinile adevărate ale schismei, de Ilias Miniatis (Iaşi, 1844) etc. Alte traduceri ale sale au fost publicate postum, iar altele au rămas în manuscris. Se adaugă acestora o serie de cărţi de cult, precum: Tipiconul Sfântului Sava (1816), Liturghierul (1818 şi 1834), îndreptar, Cele 12 Mineie (Neamţ, 1830-1832), sau lucrări laice: Descrierea Moldovei a lui Dimitrie. Cantemir (1825), Hronograful lui Dimitrie al Rostovului (1837) ş.a.
Mitropolitul Costachi a avut şi o activitate social-pastorală intensă şi a lăsat întreaga sa avere în scopuri social-umanitare. S-a implicat şi in viaţa politică a ţării, în 1807 şi 1821 fiind caimacam. A fost preşedinte al Divanului ţării şi al Adunării Obşteşti instituită de Regulamentul Organic, la a cărui redactare a participat. In ianuarie 1842, în urma unor divergenţe cu domnul Mihail Sturdza, s-a retras din scaunul mitropolitan, stabilindu-se la mănăstirea Slatina, unde a rămas până la moarte. A fost înmormântat în biserica mănăstirii, iar în 1886 osemintele i-au fost aşezate în catedrala mitropolitană din Iaşi.
Veniamin Costachi Liste
irrelevant
broken