Marele rival al lui Iuliu Cezar s-a nascut la 29 septembrie In familia lui Cneius Pompeius Strabo, care apartinea aristocratiei senatoriale de la Roma. Viata sa este relatata In operele anticilor Plutarh, Velleius Paterculus, Appianus.

S-a afirmat alaturi de tatal sau, In timpul razboiului civil dintre Sylla si Marius, de partea celui dintai, la victoria caruia a contribuit alaturi de armata pe care a recrutat-o din regiunea de bastina a familiei sale, Picenum.

O caracterizare a lui P. este redata In Historia romana (II, 29) scrisa de Velleius Paterculus: “Comportarea sa era cinstita, moravurile ireprosabile si calitatile oratorice bune. Era avid dupa onoruri, tinea sa le obtina ca o dovada a stimei si nu prin mijloace nepermise. General priceput pe campul de lupta, el era In v remurile de pace cetateanul cel mai moderat, atat timp cat nu-i sta In fata un rival de temut (...). Intr-un cuvant, el era aproape total lipsit de vicii, daca poate fi considerat un viciu si poate cel mai mare dintre toate, orgoliul sau de a nu putea suferi un altul egal, Intr-un oras liber si stapan al lumii, unde egalitatea este un drept comun pentru toti cetatenii.”

A fost casatorit cu Aemilia, fiica vitrega a lui Sylla, care a murit la scurt timp dupa casatorie. Mai tarziu se va casatori cu Iulia, fiica lui Iuliu Cezar.
In 82-81 I.H. a condus armata romana credincioasa lui Sylla In Sicilia si Africa de Nord, Infrangand rezistenta organizata de adeptii lui Marius (care murise In 86 I.H.). Cu acest prilej a primit supranumele de Magnus (cel mare).

Dupa moartea lui Sylla (78 I.H.), P. este ales de Senat pentru a lupta Impotriva unuia dintre adeptii lui Marius, Sertorius, care detinea sub controlul sau Spania. Razboiul s-a desfasurat pe perioada a trei ani, Sertorius fiind ajutat cu oameni si bani de regele Pontului, Mitridate (Mithridates) al Vl-lea Eupator, principalul dusman al Romei In Orient.

Sertorius a cazut victima unui complot organizat chiar In cadrul comandamentului sau militar, ceea ce a grabit victoria armatei senatoriale.

In urma pacificarii Spaniei, P. a Intemeiat un oras nou In aceasta provincie: Pompaelo (Pamplona). In perioada imediat urmatoare a participat, alaturi de M. Licinius Crassus, la Infrangerea rascoalei sclavilor condusi de Spartacus (71 I.H.).
La 34 de ani P. a fost ales, alaturi de Crassus, consul al Romei, Impreuna au Inlaturat unele dintre hotararile impuse de Sylla prin care erau limitate o serie de drepturi ale tribunilor si cavalerilor si au Inlaturat din Senat pe cei mai zelosi aliati ai fostului dictator roman.

Ca recunoastere a experientei sale militare, In 67 I.H. a primit
depline puteri (In ceea ce priveste armata si finantarea acesteia) din partea Senatului pentru a distruge pirateria pe Marea Mediterana. In aproximativ trei luni, piratii din Mediterana au fost Infranti si drumurile comerciale navale au devenit din nou sigure. Piratilor li s-au atribuit teritorii pe uscat, pentru a se Indeletnici cu agricultura. In urma acestei victorii, i-a fost Incredintata comanda suprema a armatei romane ce urma sa lupte In Orient, Impotriva lui Mitridate al Vl-lea Eupator. Practic, lui P. i s-a oferit controlul asupra Intregii zone orientale a Romei.

Mitridate al Vl-lea Eupator avea de partea sa pe Tigranes cel Mare, regele Armeniei, care Insa, In fata superioritatii romane a renuntat la aceasta alianta, Armenia acceptand statutul de regat clientelar Romei (66 I.H.). In urmarirea lui Mitridate al Vl-lea, P. a organizat prima expeditie romana In zona Caucazului si Marii Caspice, din cetatile locale fiind capturate mari cantitati de aur si argint. In 64 I.H., cucerea Siria, desfiintand regatul elenistic seleucid. Siria a devenit provincie romana, iar Iudeea, stat clientelar. In acelasi an Mitridate al Vl-lea Eupator a fost ucis la ordinul fiului sau, Phar-naces, care a primit In schimb regatul Bosforului, de asemenea stat clientelar Romei.

Intoarcerea sa la Roma a fost celebrata printr-un triumf grandios, fara precedent In istoria romana, care a atras Insa ostilitatea aristocratiei senatoriale si a potentialilor sai rivali, Crassus si Cezar.

In 60 I.H., a fost Incheiata o alianta secreta Intre P., Crassus si Cezar In vederea asigurarii sprijinului reciproc Impotriva aristocratiei senatoriale. S-a format astfel primul triumvirat din istoria Romei, ceea ce a atenuat temporar rivalitatea dintre cei trei. Din acest moment, P. a fost pus mereu In umbra de socrul sau, Cezar, care s-a acoperit de glorie In urma cuceririi Galliei (54 I.H.).

Moartea Iuliei, fiica lui Cezar, si a lui Crassus (disparut Intr-o campanie militara In Mesopota-mia) In 53 I.H. au favorizat declansarea conflictului direct dintre Cezar si P.

Desemnat de catre Senat, In 52 I.H., consul sine collega (consul unic), lui P. i s-a Incredintat misiunea de a instaura ordinea la Roma, care era dominata de conflicte politice. In 49 I.H., lui Cezar i-au fost retrase atributiile ceea ce a declansat campania militara a acestuia Impotriva Romei si a lui P., Inceputa prin trecerea raului Rubicon din nordul Italiei. In fata armatei lui Cezar, P. si o parte dintre senatori au preferat sa abandoneze Roma, retragandu-se initial la Capua, apoi In Grecia. P. spera ca In Orient sa poata organiza o puternica armata cu care sa-l Infranga pe Iuliu Cezar. In aceste Imprejurari, regele dac Burebista Ii promitea sprijin militar lui P. dar armata acestuia a ajuns In Grecia abia dupa Infrangerea comandantului roman.

Batalia dintre Cezar si P. s-a desfasurat la Pharsalus, In Thessa-lia (9 august 48 I.H.) si s-a Incheiat cu retragerea neasteptata a lui P. si deci Infrangerea acestuia.
Ulterior, P., alaturi de sotia sa Cornelia (cu care se casatorise dupa moartea Iuliei) si fiul sau Sextus, s-a Indreptat catre sudul Greciei Impreuna cu senatorii care Ii ramasesera credinciosi. A Incercat sa se adaposteasca la Antiohia (Siria) dar a fost respins, apoi s-a Indreptat spre Egipt, stat aflat In plin conflict Intre regele minor Ptolemeu al XlV-lea si Cleopatra (ultima regina a Egiptului). La ordinul lui Ptolemeu al XlV-lea, sfatuit sa nu-si faca din Cezar un dusman, P. a fost ucis. Asasinii au fost apoi urmariti si ucisi din ordinul lui Cezar.

Corpul sau a fost adus la Roma prin grija lui Cezar. Capul lui P. a fost incinerat In cadrul unei ceremonii funerare grandioase care demonstra pretuire si respect din partea rivalului sau, Iuliu Cezar.

---

Tag-uri: general

[editeaza tag-uri]

---

Categorie: Personalitati  - ( Personalitati - Archiva)

Data Adaugarii: 30 November '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---