Ioan Gheorghe Caragea (nascut 1745, Constantinopol - decedat 1844, Atena). Domn al Ţării Românesti (27 august/8 septembrie 1812-29 septembrie/11 octombrie 1818). Fiul dragomanului Gheorghe Caragea. A detinut şi el aceasta functie timp de o luna. Inainte de a ocupa tronul. A platit la preluarea tronului Ţării Românesti o mare suma de bani, pe care a cautat sa şi-o recupereze printr-o fiscalitate excesiva, înrautatita de abuzurile agentilor fiscali şi ale dregatorilor domnesti şituatia interna este agravata şi de epidemia de ciuma izbucnita în 1813 adusa de la Istanbul, care a afectat Ţara Româneasca timp de un an de zile provocând circa 70 000 de victime.
In ianuarie 1815 s-a confruntat cu problemele create de rasculatii din Ada-Kaleh, car
e provocau, prin actiunile lor, suferinte, mari populatiei din judetele Dolj şi Mehedinti. Rezolvarea favorabila a acestei şituatii i-a atras aprecierile sultanului însuşi. Relatiile cu boierimea nu au fost dintre cele mai bune: în iulie 1813 i-a exilat pe unii boieri, între care Balaceanu a fost surghiunit în Albania, iar în 1817 i-a obligat sa se retraga la moşiile lor pe marele vistier Constantin Filipescu, pe stolnicul Constantin Balaceanu şi pe logofatul Grigore Ghica.
In 1816 a reuşit sa anihileze un complot organizat împotriva sa de supusul austriac Michael Gross, împreuna cu alti noua complici, şi ei supuşi austrieci. Relatiile cu Poarta, deşi au cunoscut unele oscilatii, - în 1813, capuchehaia sa, Rosetti Bibica, este expulzat la Ankara - au fost, în general, bune. De numele sau se leaga codificarea unei importante lucrari normative, Codicele Caragea (1816-1818), precum şi redeschiderea Scolii domnesti de la Sfântul Sava, condusa de Gheorghe Lazar (1818). Posesor al unei solide culturi, Caragea s-a manifestat şi ca un sustinator al acestui domeniu, în timpul sau desfasurându-şi activitatea în Ţara Româneasca oameni de carte precum Daniil Philippide, Dionisie Fotino sau diplomatul William Wilkinson, consul englez la Bucuresti. Fiica sa, Ralu, s-a afirmat ca o protectoare a literelor grecesti, fiind fondatoarea unui teatru de societate, primul de acest fel, în sala de la Cismeaua Roşie.
Pe parcursul domniei, Caragea a acumulat sume de bani considerabile, pe care le-a depus în banci din Austria, Elvetia, Rusia sau Italia. La 29 septembrie/11 octombrie 1818, fara a astepta mazilirea din partea Portii, a plecat precipitat în strainatate. A trecut prin Transilvania şi Austria, stabilindu-se initial la Geneva, în Elvetia, apoi la Pisa, în Italia, unde a trait pâna în 1830, când s-a mutat la Atena, unde a ramas pâna la moarte. In aceasta perioada s-a remarcat ca intelectual, întretinând o bogata corespondenta şi realizând traducerea din italiana în greaca a opt piese de Carlo Goldoni.
Nu exista site-uri adaugate inca pentru ioan_gheorghe_caragea. Daca esti un webmaster de site sau blog si ai o pagina interesanta pe care vrei sa o recomanzi, te invitam sa o adaugi aici pentru a fi inclusa.
Adauga intai link-ul catre famouswhy pe site-ul tau si apoi trimite spre aprobare.
Link-ul o sa fie verificat si validat de editorii site-ului in urmatoarele 48 de ore.
Ioan Gheorghe Caragea (nascut 1745, Constantinopol - decedat 1844, Atena). Domn al Ţării Românesti (27 august/8 septembrie 1812-29 septembrie/11 octombrie 1818). Fiul dragomanului Gheorghe Caragea. A detinut şi el aceasta functie timp de o luna. Inainte de a ocupa tronul. A platit la preluarea tronului Ţării Românesti o mare suma de bani, pe care a cautat sa şi-o recupereze printr-o fiscalitate excesiva, înrautatita de abuzurile agentilor fiscali şi ale dregatorilor domnesti şituatia interna este agravata şi de epidemia de ciuma izbucnita în 1813 adusa de la Istanbul, care a afectat Ţara Româneasca timp de un an de zile provocând circa 70 000 de victime. 