Figura legendara a Italiei moderne, la a carei unificare a participat In mod decisiv, G. s-a nascut Ia Nisa, In Franta.
In tinerete a fost angajat ca marinar pe vase comerciale care strabateau Mediterana. In 1833 a devenit membru al organizatiei secrete “Tanara Italieâ€, condusa de Giuseppe Mazzini. Aceasta organizatie milita pentru eliberarea Italiei de sub dominatia straina si unificarea acesteia. Dupa un an, a fost implicat In actiunea de capturare a unui vas de razboi, fiind prins de politie si condamnat la moarte. A reusit sa evadeze si sa fuga In America de Sud unde si-a petrecut urmatorii 12 ani. Aici a participat la revoltele organizate In Brazilia si apoi In Uruguay, remarcandu-se printr-un neobisnuit talent militar.
A revenit In 1848 In Italia, pentru a participa
la miscarea revolutionara care se desfasura In tara sa ca si In multe alte state europene. In fruntea unei armate de 30 000 de voluntari s-a pus In slujba regelui Sardiniei pentru a lupta Impotriva stapanirii austriece In Lombardia. In 1849 a participat, alaturi de Giuseppe Mazzini, la apararea Romei, proclamata Republica de catre revolutionari. A putut sa respinga timp de o luna asaltul armatei franceze asupra Romei. Superioritatea numerica a francezilor a determinat In cele din urma retragerea lui G., Impreuna cu 5 000 de sustinatori fideli.
Cei mai multi dintre acestia vor pieri In lunile urmatoare In urma actiunilor de “curatare†Intreprinse de armata austriaca In teritoriul italian pe care Il controla. G. a izbutit sa fuga din nou din Italia, de aceasta data refugiindu-se In Statele Unite, tara In care a ramas pana In 1854.
Intors In Italia, s-a stabilit In insula Caprera (aflata In nord-es-tul Sardiniei). Principalul sau obiectiv a devenit lupta pentru unificarea Italiei In jurul regelui Victor-Emmanuel al II-lea de Savoia, conducatorul Sardiniei si Piemontului, si al primului sau ministru, Camillo Cavour.
A participat In 1859 la razboiul dus de Sardinia Impotriva Austriei, luptand In Alpi. In 1860, In fruntea a 1 000 de oameni a Intreprins o expeditie In Sicilia (devenita celebra sub denumirea “Expeditia celor 1 000 de camasi rosiiâ€) reusind sa Inlature monarhia locala si sa instituie un guvern provizoriu.
A cucerit Sicilia si Neapole, care s-au unit astfel cu regatul Sardiniei si Piemontului (1861) dupa care s-a retras In insula Caprera. In 1861, Intreaga Italie, cu exceptia Romei (aflata sub autoritatea Papei) si a Venetiei (ramasa sub control austriac), a fost unificata. In 1862, G. a intrat In conflict cu Victor-Emma-nuel al II-lea. In ciuda opozitiei regelui, care Incerca sa evite un conflict cu Franta ale carei trupe ocupau Roma, G. a constituit un grup de voluntari din Sicilia cu care intentiona sa ocupe Roma pentru a o transforma In capitala Italiei. A fost Infrant de trupele regale la Aspromonte (29 august 1862), capturat, dar eliberat putin timp mai tarziu.
In timpul razboiulu; din 1866, In care Italia, aliata cu Prusia, a luptat Impotriva Austriei, G. a condus din nou un corp de voluntari cu care a reusit sa Infrunte cu succes In Tirol armata austriaca. La sfarsitul razboiului, Venetia a devenit parte integranta a Italiei unificate. Dupa o noua Incercare nereusita de a cuceri Roma (1867), G. s-a retras In insula sa.
O data cu anexarea Romei la Italia, In 1870, G. a devenit membru al Parlamentului italian.