Membru al dinastiei Antonini-lor, inaugurata de Imparatul Nerva, T., cel care este considerat cel mai important cuceritor roman dupa ruliu Cezar, s-a nascut la 18 septembrie 53 In municipiul Italica din provincia Baetica (sudul Peninsulei Iberice).
El a devenit primul Imparat roman care nu era originar din Italia. Tatal lui T. a Indeplinit succesiv functiile de guvernator al provinciei Baetica, consul la Roma, guvernator al provinciei Siria.
Debutul carierei militare a lui T. consemneaza numirea sa ca tribun militar (ajutor de comandant), functie Indeplinita timp de un deceniu In taberele militare din Siria si In campaniile militare din Orient.
Transferat In armata romana din Europa, pe Rin, va primi apoi comanda Legiunii a VII-a Gemina In Spania, devenind guvernator imperial al
acestei provincii romane. Ulterior va fi numit guvernator al provinciei Germania Superioara. Sotia sa a fost Pompeia Plotina, care s-a remarcat prin echilibru, caracter integru si corectitudine.
Victoriile militare de pe Rin, faima capatata ca guvernator, l-au adus pe T. In atentia batranului Imparat Nerva. Neavand descendenti care sa-i urmeze la tron, Nerva l-a asociat pe T. la domnie, In octombrie 97, declarandu-l fiu adoptiv si cezar (principe mostenitor).
La moartea lui Nerva, petrecuta la 27 ianuarie 98, T., aflat Inca la colonia Agripiniensis, In Germania, a devenit Imparat. Instalarea sa la Roma se va petrece abia dupa un an, rastimp In care a inspectat trupele romane de pe Rin si Dunare.
Descrierea Imparatului T. a fost pastrata In Istoria romana a lui Cassius Dio:
“Traian era un om cu totul deosebit, mai ales prin simplitatea moravurilor sale. Avea un trup vanjos si Infrunta toate greutatile cot la cot cu ceilalti iar cu sufletul era la Inaltime, deoarece nu se lasa purtat de Indrazneala tineretii, dar nici Impiedicat de batranete. Nu invidia, nici nu nedreptatea pe nimeni, ci dimpotriva, Ii onora pe toti cei buni si-i Inalta In demnitati, de aceea nici nu se temea si nici nu ura pe nimeni. Nu-si pleca urechea la intrigi si nici nu cadea prada maniei. Se feri de a acapara bunurile altora si a face omoruri nedrepte.â€
Politica interna a lui T. a urmarit Intarirea colaborarii cu Senatul roman si diminuarea rolului armatei, obisnuita sa se amestece In problemele politice. A Indeplinit functiile de prim-senator, tribun al poporului, consul, imperator (comandant suprem al armatei). A luat masuri pentru scaderea sau anularea unor impozite, mai ales din randul celor donate de populatia saraca, In paralel cu reducerea luxului palatului imperial. Problemele financiare ale statului vor fi rezolvate o data cu integrarea Daciei In statul roman (106 d.H.), datorita capturarii tezaurului lui Decebal si exploatarii rezervelor de metale pretioase ale noii provincii romane.
Pe plan economic a urmarit Incurajarea dezvoltarii productiei agricole, mai ales In Peninsula Italica (unde se Inregistra un accentuat proces de depopulare), si a comertului.
De personalitatea lui T. este legata transformarea Daciei In provincie romana. In urma razboaielor din 10l-l02, respectiv 105-l06, regatul dac este cucerit, fapt care determina Imbunatatirea substantiala a starii financiare a imperiului, aflata In dificultate In urma Imparatilor care au domnit Inaintea lui. In ambele razboaie, armata romana a fost condusa personal de Imparat, alaturi de el aflandu-se Adrian, urmasul sau la tron. In urma victoriei, T. si-a luat supranumele de “Dacicusâ€.
Dupa sinuciderea lui Decebal (106), T. a ramas In Dacia pana In 107 pentru organizarea provinciei. Aici Intemeiaza noua capitala a Daciei, Colonia Augusta Ulpia Tra-iana Sarmizegetusa (la 40 km de vechea capitala a lui Decebal). La initiativa lui se declanseaza procesul de colonizare masiva a Daciei cu populatie latinofona, venita din toate provinciile Imperiului Roman si de romanizare a populatiei dace autohtone.
Interesele comerciale ale imperiului In zona de rasarit a Me-diteranei, loc de tranzit pentru marfurile venite din Orientul Mijlociu sau Indepartat, l-au determinat pe T. sa extinda stapanirea romana In aceasta zona. In 105-106, la ordinul Imparatului, guvernatorul Siriei, Aulus Corne-lius Palma, a ocupat regatul naba-teilor (populatie araba). Se Infiinta astfel provincia romana Arabia, legata prin drumuri romane de Damasc si Fenicia, posesiuni ale imperiului. Prin anexarea In 106 a regatului Palestina, intra sub control roman unul dintre cele mai importante centre comerciale ale Orientului Apropiat.
In 114, T. a declansat campania militara care avea ca scop Infrangerea si ocuparea regatului Partiei, vechi rival al Romei In Orient, stat care cuprindea teritoriul dintre fluviile Eufrat (Mesopotamia) si Indus. Pretextul razboiului cu partii l-a constituit stapanirea asupra Armeniei, teritoriul disputat atat de romani, cat si de parti. Razboiul a debutat prin Inlaturarea regelui Armeniei, Parthamasiris, a continuat apoi, In 115-l16, cu ocuparea Mesopotamiei de nord, Asiriei, Ba-bilonului. In 116 T. si-a luat supranumele de “Parthicus†(Invingator al partilor). Campania Impotriva partilor s-a Incheiat cu un compromis: regatul partic nu a fost ocupat In Intregime, Roma Ingloband partea sa vestica, pana la fluviul Tigru.
In perioada 106-l14, atat la Roma, cat si In provinciile imperiului, T. a pus In practica un vast program de constructii monumentale. Cele mai multe au fost proiectate si ridicate de arhitectul sirian Apollodor din Damasc.
Nu toate constructiile acestei perioade au fost Incepute In timpul domniei lui T. Unele dintre ele au fost doar finalizate asa cum a fost cazul Odeonului, teatru construit la Roma de Imparatul Domitian. Au fost terminate marile bai publice de pe colinele Oppius din Roma rezervate gratuit membrilor plebei (populatia saraca a Romei).
Marile bogatii obtinute In urma cuceririi Daciei au permis ridicarea Forului lui T. din Roma, localizat Intre colinele Quirinal si Capitoliu. Acesta cuprindea Forul propriu-zis (destinat plimbarilor), Basilica Ulpia, Columna lui Traian, doua biblioteci.
Intrarea principala era decorata cu un arc de triumf, In centrul forului se afla statuia In bronz si aur a Imparatului. In prezent s-a pastrat In picioare doar Columna lui T., monument Inchinat victoriilor Impotriva Daciei, Inalta de 39,83 m, lucrata In marmura de Carrara si Paros, Columna are la baza un soclu cubic care a adapostit urnele funerare ale lui T. si ale sotiei sale. Interiorul Columnei cuprindea o scara elicoidala cu 185 de trepte. Pe exterior Columna este decorata cu basoreliefuri (peste 150 de scene) care reconstituie des fasurarea razboaielor daco-romane. In varful Columnei s-a aflat statuia de bronz aurit a lui T. Astazi, In locul acesteia se afla o statuie a Sfantului Petru.
Imparatul Adrian a completat Forul cu un templu dedicat parintilor sai adoptivi, T. si Plotina, proclamati Zei dupa moarte.
A murit In 117 pe coasta Ciliciei, In Asia Mica, la Intoarcerea din campania Impotriva partilor.
Amintirea primului Imparat caruia Senatul roman i-a acordat titlul de Optimus Princeps (cel mai bun dintre Imparati), a generat ceva mai tarziu urarea adresata acelora care deveneau Imparati ai Romei: “Sa fii mai fericit decat Augustus si mai bun decat Traian!â€.
irrelevant
broken