Singurul presedinte american caruia i-au fost Incredintate patru mandate succesive s-a nascut la 30 ianuarie Intr-o familie bogata din Hyde Park, New York.
Din 1900 a urmat cursurile Universitatii Harvard, apoi Facultatea de Drept a Universitatii Columbia (pana In 1907). In 1905 s-a casatorit cu Eleanor (1884-l962).
S-a afirmat In viata politica In cadrul Partidului Democrat, fiind ales senator In Adunarea legislativa a statului New York In 1910. In timpul administratiei lui Woodrow Wilson a primit primul sau post guvernamental: ministru adjunct al Marinei (1913). La sfarsitul Primului Razboi Mondial, a reprezentat S.U.A. la Conferinta de pace de la Paris (1919-l920). La un an de la Incheierea Conferintei, s-a Imbolnavit de poliomielita, devenind, practic, infirm. Cu o vointa de fier
, ajutat de sotia sa, va reInvata sa mearga, dar nu se va mai restabili pe deplin pana la sfarsitul vietii. Totusi, nu a renuntat la cariera politica, pe care a urmarit-o cu Inversunare, reusind sa fie ales In postul de guvernator al statului New York In 1928, post In care a fost apoi reconfirmat In urma alegerilor din 1930.
In aceasta perioada, In S.U.A. izbucneste Marea criza economica ce se va Intinde pe durata mai multor ani si va cuprinde, In cele din urma, marea majoritate a statelor lumii. In calitate de guvernator, a fost nevoit sa impuna o serie de masuri care sa atenueze efectele crizei si sa usureze situatia celor loviti de criza (In primul rand a somerilor). In acest scop este Infiintata prima asociatie americana pentru sprijinul somerilor, Tempor-ary Emergency Relief Administrat-ion (“Administratia de ajutor temporar pentru nevoiasiâ€).
In 1932 Partidul Democrat l-a desemnat drept candidat la presedintia S.U.A. In discursul rostit cu aceasta ocazie, preconiza promovarea unei noi politici, denumita New Deal (Noua orientare). Aceasta politica a fost tipica pentru primele doua mandate prezidentiale (1932-l936; 1936-l940). In linii mari, New Deal a urmarit amplificarea rolului statului In economia americana, sustinerea de catre stat a categoriilor sociale defavorizate, protejarea acelor banci care erau considerate “sanatoaseâ€, deci viabile din punct de vedere financiar, refacerea creditului, relansarea productiei. Toate aceste obiective erau Indreptate spre stergerea efectelor crizei declansate In 1929 si revenirea S.U.A. In plan economic.
Toate masurile economico-so-ciale adoptate de guvern si Congres In perioada aplicarii New Deal au fost comunicate opiniei publice americane chiar de catre presedinte, fie prin discursuri tinute In timpul Indelungatelor sale calatorii prin S.U.A., fie prin scrisori trimise personal celor care i se adresau ori prin emisiunile radiodifuzate Incepand cu 12 martie 1933, numite Convorbiri la gura sobei.
In acelasi timp, a impus Inlaturarea prohibitiei (interzicerea consumului de bauturi alcoolice pe teritoriul S.U.A.), Incheind astfel o epoca dominata de violenta si jafuri patronate de organizatiile de tip mafiot.
Au fost lansate proiecte guvernamentale de mare anvergura, care aveau ca tinta construirea de hidrocentrale, baraje, sosele, poduri, cartiere de locuinte, obiective turistice, amenajari funciare. Acestea au reusit integrarea In munca a unui numar mare de someri, relansarea, Incepand din 1937, a productiei industriale si agricole si constituirea unui sistem eficient de asigurari sociale.
In politica externa, a urmat, pana la declansarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, tendinta izolationista dominanta In opinia
publica americana. S.U.A. au refuzat implicarea In problemele legate de agresiunile statelor europene fasciste (agresiunea Italiei asupra Etiopiei, razboiul civil din Spania etc). De altfel, In 1935, Congresul S.U.A. a adoptat Legea de neutralitate care prevedea neimplicarea S.U.A. prin export de armament catre state aflate In razboi.
Totusi, politica americana a fost orientata treptat de catre R. spre respingerea initiativelor agresive ale Italiei, Germaniei si Japoniei, presedintele intuind iminenta unui nou razboi mondial. Aceasta orientare se desfasura In conditiile unor lupte politice interne deosebit de complexe Intre adeptii apropierii de Germania (Intre care fostul presedinte al S.U.A., H.C. Hoover), promotorii izolationismului cu orice pret si militantii antifascisti. Pozitia presedintelui a fost exprimata In 1938: “Ne-am convins ca legea noastra de neutralitate poate sprijini pe agresor si lipsi victima agresiunii de ajutor [...]. Nu este firesc sa Ingaduim sa se repete aceasta In viitor.â€
Dupa izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial prin atacarea Poloniei de catre Germania (1 septembrie 1939), R. a obtinut ridicarea de catre Congresul american a interdictiei exportului de armament catre zonele de conflict, iar o data cu atacarea de catre Germania a tarilor occidentale (1940), S.U.A. a sprijinit cu armament Anglia. Totodata, la cererea presedintelui, In iunie 1940 a fost initiat programul american de cercetare pentru producerea bombei atomice.
In noiembrie 1940, R. candida si era ales pentru a treia oara presedinte al S.U.A. In 1941, Congresul S.U.A. a votat Lend and lease Act (Legea de Imprumut si Inchiriere) prin care se prevedea acordarea cu Imprumut de armament sau alte materiale de razboi statelor considerate vitale pentru securitatea S.U.A.
Desi nu intrasera Inca In razboi, S.U.A. se aflau, de fapt, implicate direct Impotriva Germaniei, Japoniei si Italiei. In acelasi an au Inceput consultarile americano-britanice In privinta desfasurarii razboiului, a fost Infiintata baza militara americana din Groenlanda si a Inceput patrularea aviatiei militare americane In nord-vestul Atlanticului. Dupa atacarea U.R.S.S. de catre Germania, embargoul asupra exporturilor militare americane fata de aceasta tara a fost ridicat.
In august 1941, R. si primul-ministru britanic Winston Churchill semnau Carta Atlanticului, la care a aderat ulterior U.R.S.S., punand bazele aliantei Natiunilor Unite care a cuprins statele care au luptat Impotriva Germaniei, Italiei si Japoniei pana la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Atacul japonez de la 7 decembrie 1941 asupra bazei americane Pearl Harbor din insulele Hawaii a constituit prilejul pentru implicarea efectiva a S.U.A. In razboi. A doua zi, raspunzand solicitarii presedintelui, Congresul american a declarat razboi Japoniei, iar la 11 decembrie 1941 Germaniei si Italiei. Implicarea lui R. In politica americana de razboi a fost totala si decisiva. De la Inceput, principala preocupare a reprezentat-o Infrangerea Germaniei. Presedintele a participat personal la Conferintele interaliate de la Teheran (unde problema principala a constituit-o deschiderea celui de-al doilea front In Europa) si Ialta (unde s-au pus bazele organizarii postbelice a Europei).
A murit la 12 aprilie 1945, dupa ce fusese ales a patra oara presedinte al S.U.A., cu cateva zile Inainte de Infrangerea Germaniei si Incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial In Europa.
irrelevant
broken