Regina cu cea mai lunga si prestigioasa domnie din istoria monarhiei britanice s-a nascut la 24 mai 1819 la Palatul Kensington din Londra, parintii sai fiind Victoria Luisa, fiica ducelui german de Saxa-Coburg-Saalfeld si Edward, duce de Kent, al patrulea fiu al regelui George al III-lea al Marii Britanii.
Ramasa orfana de tata la varsta de opt luni, a fost crescuta de mama sa si a primit o educatie multilaterala: limbi straine, istorie, geografie, pian, pictura. La varsta de 18 ani a fost proclamata regina (In 1837) a Marii Britanii si a Irlandei, succedandu-i la tron unchiului sau, William al IV-lea, care nu a avut urmasi directi.
V. a respectat traditia monarhiei constitutionale britanice potrivit careia regele “domneste dar nu guverneazaâ€. O parte a activitatii sale o
ficiale era dedicata participarii la ceremonii diverse, Intre care, cea mai importanta era inaugurarea sesiunilor Parlamentului britanic. In acelasi timp Insa, regina a manifestat evidente simpatii pentru politica partidului Whig (viitorul Partid Liberal), cu atat mai mult cu cat a fost initiata In tainele vietii politice britanice de liderul acestui partid, William Lamb de Melbourne (prim-minis-tru pana In 1841).
In februarie 1840 regina V. s-a casatorit cu varul ei, printul Albert de Saxa-Coburg-Gotha. Albert s-a remarcat In mod deosebit prin pozitia sa de activ sustinator al dezvoltarii culturii si educatiei (a Indeplinit functia de cancelar al Universitatii Cambridge si a organizat prima Expozitie mondiala In Palatul de Cristal din Londra, In 1851). Victoria si Albert au dus o viata de familie exemplara, avand noua copii, In educatia carora s-au implicat direct si permanent. Copiii si nepotii sai au urcat pe tronurile Rusiei, Spaniei, Suediei, Norvegiei, Germaniei si Romaniei (Regina Maria a Romaniei era nepoata reginei), motiv pentru care a fost numita cu afectiune “Bunica Europeiâ€.
Pe plan intern, perioada 1849-l874 a reprezentat apogeul sistemului bazat pe libera concurenta careia Ii corespunde o schimbare a viziunii raporturilor Marii Britanii cu coloniile sale. In fapt, aceasta epoca marcheaza suprematia mondiala a Marii Britanii In domeniul economic.
Intre 1853 si 1856, Marea Brita-nie se implica In Razboiul din Cri-meea, ocazie cu care, la initiativa reginei, este instituita Victoria Cross, cea mai Inalta decoratie de razboi britanica.
Dupa moartea sotului sau, survenita In 1861, regina a evitat cu obstinatie sa mai apara In public, purtand vesminte de doliu timp de 10 ani. Va reveni In viata publica, treptat, catre 1880. Dupa 1860 simpatiile sale politice s-au Indreptat catre Partidul Conservator (fostul Tory) si liderul acestuia, Benjamin Disraeli, a carei guvernare a sprijinit-o din 1874 pana In 1880. In 1876 Parlamentul a proclamat-o pe V. Imparateasa a Indiei, ocazie cu care regina l-a ridicat pe Disraeli la rangul de conte de Beaconsfield. In ultimii ani ai domniei sale, a reprezentat un sprijin real pentru succesorul lui Disraeli, Robert Arthur Talbot de Salisbury.
Popularitatea exceptionala de care s-a bucurat regina V. In ochii supusilor ei a fost dovedita de ceremoniile prilejuite de Jubileul de Aur (cincizeci de ani de la urcarea sa pe tron - 1887) si Jubileul de Diamant, dar si de denumirea generica sub care apare secolul al XlX-lea In Marea Britanie: “Era victorianaâ€.
La capatul a 63 de ani de domnie, regina V. a murit la Osborne House, In insula Whigt, la 22 ianuarie 1901.
Domnia sa a corespuns perioadei de maxima dezvoltare a Imperiului Britanic si s-a remarcat prin exemplul de moralitate, seriozitate si respect fata de legi oferit de regina contemporanilor sai.
Regina Victoria Liste
irrelevant
broken