Cel mai important om politic al Atenei secolului al V-lea I.H., a fost fiul lui Xantip (Xantippos), personalitate ateniana de seama, si al Agaristei, nepoata marelui reformator Clistene.

Informatii despre familia si originea sa au fost culese In 461 I.H. In urma anchetei ordonate de Ecclesia (Adunarea cetatenilor), prilejuite de numirea sa In functia de strateg. Se stie ca a beneficiat de o educatie rafinata, oferita de profesorii sai, filosoful Anaxagoras din Clazomenai (supranumit “Spiritul”) si muzicianul Damon din Oa. Din randul apropiatilor sai au facut parte figuri de seama ale vietii culturale ale Greciei clasice: Herodot, Sofocle, Fidias, Hipoda-mos, Zenon, Anaxagoras.
S-a afirmat In viata politica de la varsta de 30 de ani, prin Intreaga sa activitate continuand de mocratizarea statului atenian Inceputa de Solon si Clistene In veacul anterior. Reprezentant al partidului democrat, a Indeplinit functia de strateg al Atenei timp de trei decenii, pana la moartea sa, survenita In timpul marii epidemii de ciuma care a afectat profund Atena In 429 I.H.

Printre primele masuri adoptate In directia democratizarii vietii politice s-a numarat limitarea drastica a atributiilor Areopagului, institutie traditionala ateniana (Consiliul Batranilor), formata din fostii arhonti, membri ai aristocratiei. Supravegherea functionarilor statului si a legalitatii, exercitata anterior de Areopag, a fost trecuta In sarcina Consiliului celor 500 (Bule), institutie reprezentativa a demosului atenian.

Din 458 I.H., la initiativa lui, reprezentantii cetatenilor mai putin bogati au avut acces neIngradit la exercitarea atributiilor legate de participarea la Consiliul celor 500 sau la diverse magistraturi, deoarece a fost introdusa plata (remuneratia) functionarilor statului. Teoretic, oricare cetatean putea fi ales pentru o functie de conducere, practic Insa numarul acestora a fost considerabil restrans prin revizuirea de catre P. a listelor cetatenilor care se bucurau de drepturi politice depline. Domeniile gestionate de Adunarea cetatenilor (Ecclesia) au fost, de asemenea, mai clar delimitate: primirea soliilor straine, purtarea tratativelor, declararea razboiului si a pacii, controlul activitatii magistratilor, supravegherea activitatii Consiliului celor 500, judecarea proceselor de Inalta tradare, ostracizarea persoanelor considerate indezirabile pentru cetate.

Inca din perioada arhontatului lui Clistene, la cererea arhontilor sau a strategilor, cetatenii bogati erau obligati sa organizeze pe cheltuiala lor diverse serbari sau manifestari publice, extrem de costisitoare, numite leiturghiai sau sa devina choregi - finantatori ai marilor festivaluri dedicate zeului Dionysos. Aceasta sarcina, care putea ruina pe organizator, era considerata o adevarata onoare pentru cel desemnat sa o Indeplineasca. In perioada lui P., pe baza acestor manifestari, ca si a Intrecerilor de poezie sau teatru, s-a constituit arta dramatica a Greciei antice.
In planul politicii externe, P. a urmarit Intarirea legaturilor Atenei cu cetatile membre ale Ligii de la Delos, Impotriva Spartei, Atena atingand momentul culminant al evolutiei sale ca hegemon al lumii grecesti. Armata greaca a fost implicata In lupte (victorioase) Impotriva Eginei si Corintului, dar si In ajutorarea Egiptului aflat sub ocupatia Imperiului Persan. Cu aceasta ocazie, tezaurul Ligii de la Delos (alianta a cetatilor grecesti In frunte cu Atena) a fost mutat la Atena, sub pretextul asigurarii securitatii sale.

In 449 I.H., prin Pacea lui Callias, conflictul cu Persia a fost Inchis', Liga ateniana fiind recunoscuta de catre Imperiul Persan.

Conflictul politico-militar cu Sparta a fost temporar aplanat, In 445 I.H. dupa o serie de Infrangeri loc ale ale Atenei, printr-un tratat de pace cu clauze defavorabile celei din urma. Pentru a dovedi ca pozitia hegemonica a Atenei nu a fost zdruncinata si pentru a convinge cetatile membre ale Ligii de la Delos ca nimic nu s-a schimbat, P. a instituit o ampla campanie de refacere a vechilor monumente ale Atenei si de ridicare a altora noi. Ca urmare, In 450 I.H. arhitectului sculptorul Fidias a realizat statuia zeitei Atena Promachos, asezata pe Acropole. Arhitectul Callicrates a terminat maretul templu Parthe-non, In care a fost asezata statuia din lemn, fildes si aur a Atenei, executata de Fidias. Tot acestuia Ii sunt atribuite decoratiile frizei templului. In aceeasi zona a Atenei a fost ridicata o sala imensa, destinata concursurilor de muzica si poezie, Odeonul.

O grija deosebita a fost aratata sistemului defensiv al Atenei. Au fost ridicate Marile Ziduri ale cetatii ca si portul Pireu, care deservea Atena, locul de stationare a flotei de razboi si comerciale a Atenei. Portul Pireu a fost construit dupa planul arhitectului Hippodamos din Milet, devenind prima asezare urbana sistematizata din Europa.

In anul 431 I.H. a izbucnit razboiul peloponesiac, confruntare cil efecte devastatoare pentru Atena, care va fi Infranta de Sparta In 404 I.H. Situatia Atenei a fost agravata de izbucnirea epidemiei de ciuma din 429 I.H. careia i-au cazut victime cei doi fii legitimi ai lui si, In cele din urma, chiar el Insusi. Perioada In care a dominat prin personalitatea sa Atena este considerata “Secolul de aur” al acestei cetati. Dragostea sa pentru cetate si locuitorii sai a fost redata de istoricul antic Tucidide (Thukydides), care a consemnat cuvintele rostite de P.: “Singura cetatea noastra, dintre cetatile de astazi, se dovedeste In actiune mai presus de faima pe care o are si ea singura nici nu se indigneaza cand o ataca cineva, gandindu-se la cine sufera, nici nu face pe supusii sai sa se manie ca sunt condusi de oameni nevrednici.

Manifestandu-ne puterea prin mari dovezi, putere care nu-i lipsita nici de martori, vom fi admirati si de contemporani, si de posteritate si nu vom avea nevoie nici de un Homer, care sa ne laude, nici de altul mai mare In prezent sa ne desfete prin versuri, caci adevarul va Inlocui fictiunea faptelor, ci noi am fortat toate marile si tarile sa fie accesibile Indraznelii noastre si peste tot am temei-nicit monumente nepieritoare ale faptelor noastre rele si bune” (Tucidide, II, 41).

Pericle Liste

	Na?teri în 495 î.Hr.
	Decese în 429 î.Hr.
	Atenieni antici
	Comandan?i militari ai Greciei antice
	Oameni politici ai Greciei antice
	Oratori ai Greciei antice

---

Tag-uri: om politic

[editeaza tag-uri]

---

Categorie: Personalitati  - ( Personalitati - Archiva)

Data Adaugarii: 30 November '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---