Martha Bibescu (nascut 28 ianuarie 1889, Bucureşti - decedat 28 noiembrie 1973, Paris). Romancieră, poetă şi memorialistă franceză de origine română. Născută Lahovari, aparţinea uneia dintre cele mai vechi şi ilustre familii româneşti.
Tatăl său, Ion (Jean) Lahovari, a fost de-a lungul anilor reprezentantul României la Paris şi ministru în guvern. Mama, Smaranda (Emrna) Mavrocordat, descindea din ramura moldoveana a domnului Constantin Mavrocordat. Martha şi-a petrecut cea mai mare parte din tinereţe în Franţa, la Paris, unde tatăl său era acreditat. A învăţat româneşte abia de la vârsta de 11 ani, când deja vorbea şi scria excelent în franceză, engleză şi germană.
In R
omânia era prezentă deseori la Curtea regală, unde prinţul moştenitor Ferdinand şi soţia acestuia, Măria, îi arătau o mare prietenie. In 1901 s-a logodit cu prinţul George Valentin Bibescu, nepot de frate al domnului Gheorghe Bibescu.
Naşterea, în 1903, a unei fiice, Valentina, i-a produs puternice traume fizice şi psihice şi n-a contribuit la apropierea de soţul său de care o despărţeau tipul de personalitate şi ariile de interes. Ea era o mare amatoare de saloane literare, artistice, recepţii în lumea politică, în timp ce el împărtăşea pasiunile vremii pentru aviaţie, automobilism şi în general pentru mecanică. O călătorie cu automobilul în Rusia şi Persia i-a furnizat tema pentru prima sa carte, Cele opt paradise, apărută în 1908, la Paris, unde a avut un mare succes. Urmează un lung şir de creaţii literare, unele semnate cu pseudonimul Luciile Decaux. Originea aristocratică, frumuseţea desăvârşită, succesul literar şi indiferenţa soţului i-au făcut accesibile inimile unor bărbaţi la fel de celebri, precum regele Alfonso XIII al Spaniei, lordul Thomson sau Kronprinz-ul Germaniei.
Sub protecţia acestuia din urmă se va afla şi în timpul ocupaţiei germane din Primul Război Mondial, când conducea un spital de răniţi în Bucureşti, oferind în acelaşi timp informaţii guvernului român refugiat la Iaşi. In anii celui de-al Doilea Război Mondial adăposteşte, în castelul său de la Posada, aviatorii englezi şi americani căzuţi prizonieri. In 1943 s-a implicat în tratativele cu Aliaţii la Istanbul. A avut prietenii deosebite în protipendada britanică, iar în Franţa printre prietenii săi figurau Andre Malraux, Leun Blum, Aristide Briand, Anatole France, Antoine de Saint-Exupery. Cercurile politice extremiste au privit-o cu suspiciune cunoscându-i vastele relaţii în sferele politice ale Europei.
In 1940, legionarii i-au percheziţionat palatul de la Mogoşoaia, iar ulterior comuniştii i l-au confiscat, ca, de altfel, şi moşia de la Posada. Alertată de Ambasada Franţei, părăseşte ţara ca să nu fie arestată. Fiica sa, Valentina, şi soţul acesteia, prinţul Dimitrie Ghica, au fost reţinuţi cu domiciliu obligatoriu la Curtea de Argeş şi abia după mulţi ani au reuşit să ajungă în Franţa.
Martha Bibescu se stinge la Paris în timp ce scria Nimfa Europei, lucrare amplă în care evoca personalităţile pe care le-a cunoscut direct. Critica literară o consideră printre scriitorii importanţi ai deceniului trei ai secolului XX, motiv pentru care, în 1923, a primit Premiul Academiei Franceze.
A fost integrată în manualele franceze de literatură pentru a ilustra arta portretului literar, gen în care excela prin spiritul de observaţie şi precizia notaţiei psihologice.
Membră a Academiei Regale din Bruxelles, în fotoliul ocupat anterior de Anna de Noailles (1955). Din opera: Izvor, Ţara sălciilor, Papagalul verde, Destinul lordului Thomson, La bal cu M. Proust, Două portrete, Egalitate, Nobleţea robei, Portrete regale, Cruciadă pentru anemone, Râsul naiadei.
Martha Bibescu Liste
irrelevant
broken