Gheorghe Manu s-a nascut pe 24 iulie 1833 in Bucureşti si a decedat pe 16 mai 1911 la Bucureşti. El a fost general şi om politic; preşedinte al Consiliului de Miniştri (5 noiembrie 1889-15 februarie 1891), preşedinte al Adunării Deputaţilor (26 februarie 1892-24 octombrie 1895).
Despre viata sa:
Fiu al marelui vornic Ion Manu, fost caimacam (în 1858) al Ţării Româneşti, şi al Anei, fiica marelui ban Alexandru Ghica. Urmează Şcoala de cadeţi din Potsdam (Germania), servind o perioadă în armata prusacă, pentru specializare. Revenit în ţară, este încadrat în armată cu gradul de căpitan (10 septembrie 1858), având misiunea de a organiza artileria.
Inaintat la gradul de locotenent-colonel sub d
omnia lui A.I. Cuza, este numit comandant al celei mai moderne arme de atunci, Artileria. Concomitent predă la Şcoala militară din Bucureşti. Ministru de Război (14 iulie 1869-18 decembrie 1870), deputat ales pe listele conservatorilor, începând din 1870.
Primar al Bucureştiului (octombrie 1874-martie 1877), renunţă la funcţie pentru a putea participa la Războiul de Independenţă. General de brigadă (aprilie 1877), comandă trupele la Nicopole, apoi artileria la Plevna şi Vidin. Senator conservator în 1879; inspector general al Artileriei (5 august 1878-19 decembrie 1878; 20 iulie 188l-11 martie 1883). Este ales membru al Comitetului Central al Partidului Conservator (20 decembrie 1880), vicepreşedinte al partidului (1901) şi preşedinte al Comitetului Central Conservator Bucureşti (1892-1899).
In 1883 se retrage din armată dedicându-se vieţii politice în cadrul Partidului Conservator. Se opune constant unificării conservatorilor prin fuziunea cu junimiştii, în 1907 retrăgându-se din structurile partidului în semn de protest faţă de această măsură.
In lunga sa carieră politică deţine funcţii importante: ministru de Război (12 noiembrie 1888-3 noiembrie 1889; 22 decembrie 1904-12 martie 1907), ministru de Interne (5 noiembrie 1889-15 februarie 1891; 9 ianuarie-7 iulie 1900), ministru al Agriculturii, Industriilor, Comerţului şi Domeniilor (27 noiembrie-18 decembrie 1891), ministru al Finanţelor (11 aprilie 1899-9 ianuarie 1900). Ca preşedinte al Consiliului de Miniştri (5 noiembrie 1889-15 februarie 1891) stinge conflictul juridic provocat de chemarea în judecată a guvernul Ion C. Brătianu şi promovează legi importante ca Legea privind introducerea şistemului monometalist (etalon-aur) şi reorganizarea BNR, Legea penşiilor civile. Incurajează ridicarea unor construcţii monumentale, ca Şcoala Centrală de Fete, clădirea Fundaţiei Universitare Carol I şi Palatul de Justiţie din Bucureşti, podul de la Cernavodă ş.a. A fost un bun organizator al Armatei şi un glorios luptător în Războiul de Independentă, acestea fiind principalele sale contribuţii la dezvoltarea societăţii.
Ca om politic a fost inegal, capricios şi a întreţinut tensiuni in cadrul Partidului Conservator, mai ales prin relaţia proastă cu Petre P. Carp şi cu Take Ionescu. G. Panu îl caracteriza ca fiind un "militar cu spirit îngust, care nu cunoaşte decât disciplina... Această militarizare a întregii naturi... ii face să nu fie om politic; îi lipseşte atât elasticitatea necesară, cât mai cu seamă lărgimea de vederi". A scris Portrete istorice (1890), iar în 1906 au fost editate Discursurile generalului G. Mânu, 1871-1906.
Nu exista site-uri adaugate inca pentru gheorghe_manu. Daca esti un webmaster de site sau blog si ai o pagina interesanta pe care vrei sa o recomanzi, te invitam sa o adaugi aici pentru a fi inclusa.
Adauga intai link-ul catre famouswhy pe site-ul tau si apoi trimite spre aprobare.
Link-ul o sa fie verificat si validat de editorii site-ului in urmatoarele 48 de ore.
Gheorghe Manu s-a nascut pe 24 iulie 1833 in Bucureşti si a decedat pe 16 mai 1911 la Bucureşti. El a fost general şi om politic; preşedinte al Consiliului de Miniştri (5 noiembrie 1889-15 februarie 1891), preşedinte al Adunării Deputaţilor (26 februarie 1892-24 octombrie 1895). 
irrelevant
broken