Anastasie Fatu s-a nascut pe data de 2 ianuarie 1816 in satul Muşata, comuna Berezeni, judetul Vaslui si a decedat pe 3 martie 1886, Iaşi. El a fost medic, profesor, naturalist, academician şi om politic, preşedinte al Adunării Deputaţilor (15 ianuarie-18 noiembrie 1868).

Despre viata sa:

Ca fiu de preot, deprinde primele învăţături la şcoli ecleziastice. Bursier al statului român la Viena, studiază dreptul (1834-1841) şi obţine doctoratul (1842) în filozofie şi drept; urmează şi medicina la Sorbona, luându-şi doctoratul în 1847. Revine in ţară şi devine medic de cvartal (1848-1852). Infiinţează Institutul Gregorian din Iaşi pentru practica şi învăţământul obstreticii şi g inecologiei (1852), la care predă (1852-1885), fiind autorul unui manual pentru şcoala de moaşe din acest institut.

Primul medic pediatru din Moldova, organizează prima creşă pentru copiii abandonaţi şi întemeiază la Iaşi (1856) prima grădină botanică din tară, cu 2 500 de specii. In acest timp este medic-şef al Spitalului Sf. Spiridon din Iaşi (1863-1885) şi profesor universitar la Catedra de botanică şi zoologie a Universităţii din Iaşi (1873). De asemenea, are o contributie notabilă la înfiinţarea şi organizarea Facultăţii de Medicină (1879), recomandând şi primii ei profesori. Face parte din numeroase societăţi: Societatea de medici şi naturalişti din Iaşi (întemeiată în 1852), fiind preşedintele acesteia (din 1872), Societatea pentru încurajarea tinerimii române la învăţătură (întemeiată în 1855), Societatea sileziană pentru dezvoltarea ştiinţelor, Societatea de Ştiinţe Naturale din Frankfurt-am-Main, preşedinte al Societăţii pentru educarea poporului din România.

Membru titular (1871) şi vicepreşedinte (1872-1876) al Societăţii Academice Române, îşi ţine discursul de recepţie în 1872, cu titlul Despre încercările pentru dezvoltarea ştiinţelor naturale din România. In 1879 se numără printre membrii fondatori ai Academiei Române. Numit preşedinte al Congresului medical român, moare înaintea deschiderii acestuia, în 1886.

Şi-a început activitatea politică încă din perioada unionistă, fiind ales deputat de Iaşi în Divanul ad-hoc al Moldovei, care propune unirea Principatelor Române. Face parte din Adunarea Electivă a Moldovei, care îl alege domn pe A.I. Cuza (5 ianuarie 1859). Este preşedinte al Adunării Deputaţilor (1868) şi senator (1869). Activitatea didactică, ştiinţifică şi politică este completată de cea gazetărească şi editorială (publică articole în "Gazeta de Moldavia", "Foaia Societăţii de medici şi naturalişti" din Principatul Moldovei, "Mişcarea naţională") şi ca autor a numeroase lucrări, între care monografia Descrierea şi întrebuinţarea apei simple şi a apei minerale din Moldova (1851), fiind un susţinător al dezvoltării balneologiei.

Sprijină şi cercetarea floristică în Moldova, tipărind primul manual de botanică pentru învăţământul superior, Elemente de botanică (1877). A elaborat şi manuale de medicină practică, precum Manual pentru învăţătura moaşelor (1852) şi Manual pentru medicină practică populară (1871).

---

Tag-uri: politician, medic, profesor, academician

[editeaza tag-uri]

---

Categorie: Personalitati  - ( Personalitati - Archiva)

Data Adaugarii: 09 February '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---