Alexandru Ghica s-a nascut in anul 1796 si a decedat in 1862. El a fost primul domn regulamentar al Ţării Româneşti (22 martie/3 aprilie 1834-7 octombrie 1842), numit la recomandarea Rusiei.
Despre viata sa:
Provine dintr-o mare familie de boieri care a dat Ţărilor Române mai mulţi domni; frate cu Grigore IV Ghica, domn al Ţării Româneşti (1822-1828). Inainte de a urca pe tron a deţinut unele funcţii: caimacam al Craiovei, vornic al poliţiei; s-a ocupat de organizarea unui corp de panduri. Incercările sale de a impune unele reforme s-au izbit de opoziţia Rusiei. A organizat activitatea judecătorească, prin adaptarea codului comercial francez la realităţile ţării şi înfiinţarea tribunalelor comercial
e.
In domeniul sănătăţii a organizat serviciile sanitare, a înfiinţat Spitalul Maternităţii şi a început construirea Spitalului Brâncovenesc. Este întemeietorul oraşului Alexandria (1834), care poartă numele său. Preocupat de învăţământul rural, a sprijinit înfiinţarea unor şcoli săteşti. O situaţie dificilă s-a creat atunci când Adunarea Obştească a respins propunerea ruşilor de impunere în Regulamentele Organice a unui articol adiţional care încălca autonomia, dar articolul a fost introdus printr-un firman emis de sultan. Alte presiuni au venit din partea boierilor care formau Partida Naţională. Astfel, Ion Câmpineanu a elaborat două proiecte politice: Act de unire şi independenţă (1 noiembrie 1838), lansând ideea unirii românilor de pretutindeni, şi Osebitul act de numire a suveranului românilor (5 noiembrie 1838), o constituţie bazată pe principii moderne.
Considerat periculos, Câmpineanu a fost închis (1840-1841) la Mărgineni şi Plumbuita. Descoperirea mişcării lui Dimitrie Filipescu a avut ca urmare judecarea şi condamnarea membrilor acesteia, printre ei aflându-se şi Nicolae Bălcescu (1840). A fost înlăturat de la domnie din cauza nemulţumirii Rusiei, a Adunării Obşteşti, dar şi a membrilor ce formau Partida Naţională.
Revine în prim-planul scenei politice când este numit caimacam al Ţării Româneşti (4 iulie 1856-octombrie 1858), sprijinind mişcarea pentru unire în cadrul alegerilor pentru Adunările ad-hoc. A. D. Xenopol îi surprinde foarte bine calităţile şi limitele: "Era bun însă fără curaj, omenos fără mărinimie, prieten al ţării dar mai mult însă al postului său, aşa il caracteriza prea bine un contemporan. Aşa bunăoară în chestia ce ţinea atât de inima tuturor, aceea a redeşteptării naţionale, Ghica se pleca din inimă spre atare mişcare şi ar fi vrut să-i deie sprijinul său, dar era necontenit reţinut şi împiedicat de consulul rusesc care îl spăimânta fără încetare cu putinţa destituirii".
Nu exista site-uri adaugate inca pentru alexandru_ghica. Daca esti un webmaster de site sau blog si ai o pagina interesanta pe care vrei sa o recomanzi, te invitam sa o adaugi aici pentru a fi inclusa.
Adauga intai link-ul catre famouswhy pe site-ul tau si apoi trimite spre aprobare.
Link-ul o sa fie verificat si validat de editorii site-ului in urmatoarele 48 de ore.