Alexandru Batraneanu (nascut 1820, sat Bolda, comuna Beltiug, judetul Satu Mare - decedat 13 octombrie 1848, sat Someşeni, azi înglobat în municipiul Cluj-Napoca). Revoluţionar paşoptist, primul prefect al Prefecturii Câmpiei (septembrie/octombrie 1848). Fiul cantorului Ilie Chioreanu sau Bătrâneanu.
A urmat studiile liceale la Cluj şi le-a început pe cele superioare, de teologie, la Blaj (1842). In 1843 se alătură partidei lui Simion Bărnuţiu în disputa acestuia cu episcopul Ioan Lemeni, fapt ce-i atrage exmatricularea definitivă din seminar (1845). Incă din faza pregătitoare a Revoluţiei de la 1848 s-a afirmat ca unul dintre principalii fruntaşi ai românilor. A fost printre organizatorii Adunării de la Blaj din mai 184
8, mobilizând locuitorii din Câmpie să participe la această acţiune. Ales în Comitetul Naţional Permanent Român de la Sibiu, s-a afirmat ca unul dintre cei mai radicali susţinători ai înfăptuirii programului de la Blaj.
In iunie 1848, la izbucnirea Revoluţiei în Ţara Românească, trece la Sud de Carpaţi, activând ca membru al Comisiei de Propagandă în judetul Dolj. In septembrie 1848 revine în Transilvania şi participă la cea de-a treia Adunare de la Blaj, care a decis înarmarea poporului şi constituirea a cinci prefecturi româneşti.
Este însărcinat cu organizarea „celei mai dificile prefecturi din Ardeal", cea a Câmpiei. Intre colaboratorii săi s-au numărat viceprefectul Vasile simonis şi tribunul Vasile Turcu. Au fost organizate o serie de adunări cu ţăranii, atât pentru a răspândi în rândurile lor ideile revoluţionare, cât şi pentru a-i organiza militar.
Asemenea adunări au avut loc la Frata (21 septembrie/2 octombrie) şi la Cătina (27 septembrie/9 octombrie 1848). Prefectura Câmpiei, care „se întindea de la nord spre sud de-a curmezişul comitatelor Dăbâca, Cojocna şi Turda, până la Scaunul Mureşului", număra 120 de sate organizate în 12 tribunate, capabile să mobilizeze o legiune formată permanent din circa 1 800 de oameni.
La 29 septembrie/11 octombrie 1848, în timp ce participau la o adunare a ţăranilor din satul Bărăi, s-a produs atacul unui escadron de cavalerie maghiar comandat de vicecomitele Cojocnei, Inczedi Zsigmond, care a ucis 23 de ţărani şi i-a capturat pe Batraneanu şi pe Vasile Simonis, ducându-i la Cluj. In drumul spre Cluj trupa maghiară a fost atacată de ţăranii români: în fundătura Căianului, în Pădurea Hergheliei, în Valea Becaşului, dar cei doi fruntaşi nu au putut fi eliberaţi. Procesul lor s-a desfăşurat la 30 septembrie/12 octombrie, iar la 1/13 octombrie, Tribunalul de sânge din Cluj i-a condamnat la moarte. In aceeaşi zi, Batraneanu şi viceprefectul Vasile Simonis au fost spânzuraţi pe câmpia de la Someşeni, lângă Cluj, câteva zile mai târziu fiind ucis şi tribunul Vasile Turcu.
Nu exista site-uri adaugate inca pentru alexandru_batraneanu. Daca esti un webmaster de site sau blog si ai o pagina interesanta pe care vrei sa o recomanzi, te invitam sa o adaugi aici pentru a fi inclusa.
Adauga intai link-ul catre famouswhy pe site-ul tau si apoi trimite spre aprobare.
Link-ul o sa fie verificat si validat de editorii site-ului in urmatoarele 48 de ore.
Alexandru Batraneanu (nascut 1820, sat Bolda, comuna Beltiug, judetul Satu Mare - decedat 13 octombrie 1848, sat Someşeni, azi înglobat în municipiul Cluj-Napoca). Revoluţionar paşoptist, primul prefect al Prefecturii Câmpiei (septembrie/octombrie 1848). Fiul cantorului Ilie Chioreanu sau Bătrâneanu.