Lorenzo Lotto s-a născut în anul 1480 la Veneţia. Este unul dintre pictorii renumiţi ai Renaşterii. A murit în anul 1556 sau 1557.
Biografie şi carieră
Ca majoritatea pictorilor Renaşterii, şi despre Lotto se cunosc foarte puţine aspecte ale vieţii sale. Există însă o rămăşiţă a testamentului din care reiese că nici măcar pictorul însuşi nu ştia anul în care se născuse.
Copilăria şi tinereţea acestuia se află sub un con de umbră, necunoscându-se absolut nimic despre aceste perioade din viaţa pictorului.
Prima informaţie certă ce îl priveşte pe Lotto este că, în anul 1503 acesta lucra la Treviso, în nordul Veneţiei. Era protejatul episcopului Bernard de’Rossi celebru iubitor al artei şi umanist. Deja în acea perioadă era un pictor r
ecunoscut pentru tablourile sale religioase, laice, dar şi pentru portretele sale.
Din 1509 începe să călătorească foarte mult, onorând comenzi în oraşele în care se afla. A pictat chiar o comandă a papei Iuliu al II-lea în reşedinţa acestuia din Vatican. Pictura realizată nu a fost deloc pe placul papei, ordonând să fie acoperită cu alte picturi.
În 1513 realizează la Bergamo un imens iconostas pentru biserica dominicanilor. Aici nobilii sunt încântaţi de operele sale, lansându-i multe comenzi de tablouri şi fresce.
Călătoreşte apoi la Venţia în 1525, unde îi sunt apreciate în mod deosebit portretele sale. Pictează aici multe tablouri şi face chiar parte din Arte dei Depentori, comisia formată la propunerea breslei pictorilor veneţieni a cărei misiune era aceea de a dispune asupra moştenirii pictorului veneţian Vicenzo Catene. La Veneţia, Lotto frecventează adesea înalta societate.
În jurul anilor 1530, Lotto călătoreşte în multe oraşe din Italia unde realizează numeroase tablouri la comandă. Peste 10 ani, Lotto nu se mai bucura de faimă în Veneţia, părăsind astfel oraşul. Se mută în casa vărului său, Mario d’Armano, trăind aici în armonie şi respectându-şi viaţa religioasă pe care o ducea. Artistul se afla mereu în căutarea liniştii interioare. Din acest motiv decide să se mute în 1542 la Treviso unde stă timp de trei ani. Aici are acelaşi eşec pe care îl avusese în Veneţia.
Din acest motiv, situaţia sa materială era una foarte proastă, determinându-l să scoată la vânzare 46 din picturile sale. Reuşeşte însă să vândă numai şapte. Se confruntă chiar şi cu probleme de sănătate, fapt ce îl determină să îşi facă un testament. Mai primeşte însă în tot acest timp unele comenzi pentru tablouri.
Fiind o fire religioasă, la data de 30 august 1552 se stabileşte definitiv la mănăstirea Santa Casa din Loreto. În luna iulie 1557 este anunţată moartea artistului.
Citate
-„Lotto iese în evidenţă dintre ceilalţi pictori veneţieni nu doar prin vioiciunea culorilor din tablourile sale, ci şi prin gradul mare de elaborare a acestora. Grija sporită pentru detalii, atenţia acordată acestora, îi opun, de asemenea, în mod fundamental, stilului lui Tiţian”
-„Şi-a petrecut cei din urmă ani ai vieţii în adâncă fericire şi deplină linişte sufletească, dobândind, după cum se crede, bunurile vieţii veşnice, lucru ce poate nu s-ar fi petrecut dacă, aflându-se la capătul vieţii sale, s-ar fi îndeletnicit cu lucrurile lumeşti”
Tablouri celebre
-„Portretul Episcopului Bernardo di Rossi”
-„Madona cu Pruncul, Sf. Mucenic Petru şi Sf. Ioan Botezătorul”
-„Pieta”
-„Închinarea păstorilor”
-„Madona cu Pruncul şi sfinţi”
-„Marsilio Casotti şi soţia sa, Faustina”
-„Logodna mistică a Sfintei Ecaterina”
-„Hristos purtând crucea”
-„Hristos şi femeia adulterină”
-„Madona cu pruncul, Sfânta Ecaterina din Alexandria şi Sfântul Toma”
-„Portreul Lucreţiei Valier”
-„Buna Vestire”
-„Sfânta familie”
-„Sfântul Ieronim Pătimitorul”
Sursa Imaginii - nationalgalleries.org
Lorenzo Lotto Liste
irrelevant
broken