C.D. Rosenthal s-a nascut la Budapesta in 1820 intr-o familie cu obarsii romanesti si evreiesti. Ca multi artisti ai vremii urmeaza cursuri de specializare in occident, in cazul de fata la Viena, unde absolva Academia de Belle Arte. In acesti ani pe care ii petrece la Viena intra in contact cu elita romaneasca aflata aici la studii, intalnindu-i printre altii pe Ion Negulici si C.A. Rosetti. Aceste doua personaje vor juca un rol foarte important in scurta viata a pictorului. Ion Negulici ii este un foarte bun prieten si un coleg de breasla pe care il apreciaza foarte mult. Rosetti pe de alta parte a fost liantul inte Rosenthal si miscarea revolutionara, Rosenthal avea sa reprezinte in picture spiritual si dorintele nationale exprimate politic si social de C.A. Rosetti.
In fapt Rosenth
al a fost unul dintre cei mai ferventi revolutionare, el continuandu-si eforturile si dupa infrangerea revolutiei in tara. Astfel, intr-o misiune revolutionara primita in Transilvania, Rosenthal va fi arestat in 1851, si dupa chinuri in temnitele austro-ungare, va muri in aprilie 1851. Exista doua prezumtii asupra mortii pictorului, una este sinuciderea datorata dorintei de a pastra secrete legaturile sale in lumea revolutionara. Cea de-a doua este sustinuta de C.A. Rosetti in “Jurnalul meuâ€, anume ca Rosenthal a murit in sala de tortura fara insa a lasa sa-i scape numele vreunui colaborator al sau.
Compozitia “Romania aruncandu-si catusele pe Campia Libertatii†este unul dintre cele doua tablouri folosite ca referinta atunci cind vine vorba de Rosenthal. Alaturi de “Romania Revolutionaraâ€, ea alcatuieste “un ciclu†dedicat in totalitate miscarii revolutionare si ideilor nationale.
Tabloul, realizat in 1849, se afla in prezent in proprietatea Muzeului National de Arta, si face parte din Galeria Nationala Romaneasca. Pictura a fost donate de bunul prieten ala pictorului, C.A. Rosetti, alaturi de multe alte piese de valoare.
Pictura este realizata in ulei pe panza, modalitatea preferata de artist si in multe alte realizari. Subiectul este unul pur revolutionar, instantaneul reprezentand eliberarea mult dorita a poporului roman. Realizarea este una alegorica, Romania ia forma unei femei, poate o muza sau poate o persoana cunoscuta artistului careia i-a fost insuflata suflarea intregii tari. Analizand concret continutul compozitiei gasim o multitudine de simboluri.
Sa incepem cu personajul central. Romania este reprezentata intr-un vesmant cu influente antice. Ne putem duce cu gandul catre o toga romana, indiciu care trimite inapoi in trecut in vremea fericita a provinciei romane Dacia. Drapat pe vestment gasim steagul tricolor, simbolul principal al romanilor, care subliniaza necesitatea libertatii romanilor. Din nou observam faldurile in care cade stindardul si regasim acea influenta antica, o asemanare cu reprezentarile statuilor greco-romane.
Trecand acum spre gestica personajului avem de analizat un numar mare de ipostaze combinate perfect in alcatuirea personajului. Sub mana dreapta a “Romaniei†gasim stindardul. Simbolul acestui poate fi multiplu. Prin el insusi, stindardul reprezinta suveranitate, doleanta de capatai romanilor. Un alt simbol este dat de coloritl folosit in reprezentare. Drapelul este negru si simbolizeaza doliul, un lucru cit se poate de verosimil dat fiind ca tabloul este realizat dupa finalul revolutiei, cand putem sa deplangem atat pierderile de vieti omenesti cat si esecul revolutiei.
In mana stanga personajul tine o ramura de laur. Simbolul victoriei, al triumfului, chiar daca nerealizat in final. Din nou observam o inclinatie catre antic, gestul mainii este un cunoscut gest de adresare roman, desi acesta se realize cu mana dreapta. In sprijinul acestei supozitii putem aduce pozitia picioruli stang, iesit in fata, o caracteristica a aceeasi pozitii de adresare.
Rosenthal cauta sa legitimeze “Romania†punand-o de acord cu legea. Personajul are piciorul stang asezat pe o carte deschisa, cel mai probabil un cod de legi. Pozitia poate insemna ca actiunea revolutionara nu incalca legile firii ci doar unele legi nedrepte. In fapt putem sa apreciem si faptul ca volumul calcat in picioare este Regulamentul Organic, constitutia sprijinita de Imperiul Rus care fusese impusa in 1830 si care contravenea intereselor poporului roman.
Pentru a incheia analiza continutului, sa privim spre capul personajului. Privirea este indreptata catre cer, intr-un gest fie de implorare fie unul care cere aprobarea divinitatii. Raza de lumina care coboara din cer este semnul aprobarii divine, aratand astfel ca actiunea revolutionara este indreptatita.
Rosenthal reuseste sa imbine fericit temele revolutionare, cu accente religioase si antice, prezentand astfel Revolutia intr-o lumina de legitimitate. El reuseste insa sa creeze si o atmosfera energetica care sa dea curaj celor care sustineau revolutia.
In plan stilistic opera lui Rosenthal combina cateva stiluri. Acest fenomen este des intalnit date fiind studiile majoritatii artistilor in citadele europene. La Rosenthal gasim influente romantice, reprezentarea alegorica si apoteotica sunt elemnte ale acestui stil. Intalnim de asemenea clasicismul, academismul. Reprezentarea este un in stilul pictural punandu-se acentul pe detaliu si colorit. Analizand coloritul putem asuma ca picture are si unele influente impresioniste, putem sustine acest fapt gandindu-ne ca picture a fost inspirata de un personaj real, poate Maria Rosetti, sotia lui C.A. Rosetti, persoana pe care Rosenthal a apreciat-o foarte mult.
Revenind asupra coloritului, observam faptul ca scena centrala este foarte bine luminta, Rosenthal foloseste diferite tonuri de galben luminos, albul imaculat se gaseste pe vesmantul personajului, iar rosul drapelului ne dezvaluia pasiunea necesara realizarii idealului. Voit poate, din drapel nu se zareste culoarea albastra, aceasta este insa presupusa in faldurile posterioare. Lipsa ei nu mira insa, albastrul nefacand parte din registrul de culori folosit in aceasta picture, si care de altfel ar contravene aspectului luminos. Peisajul inconjurator este pierdut intr-o ceata intunecata, el nefiind important si ajutand efectului de deschizator de drum al personajului.
In final putem sa declaram ca tabloul “Romania aruncandu-si catusele pe Campia Libertatii†este o opera definitorie atat pentru Rosenthal cat si pentru arta pasoptista. Compozitia subliniaza credinta continua a autorului in idealul romanesc pe care si-l asumase desi nu era cetatean valah. Tabloul face parte dintr-o panoplie definitorie, locul de unde a pornit in fapt arta nationala romaneasca, desi statul roman va aparea mai tarziu.
Tabloul ilustreaza un ideal, un ideal implinit in cele din urma, o premonitie a lui Rosenthal care a simtit ca spiritual national romanesc nu poate fi invins. Bibiliografie:
Frunzetti, Ion – Arta românească în secolul XIX, Ed. Meridine, Bucureşti, 1991
Oprescu, George – Pictura românească în secolul al XIX-lea, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984
Nu exista site-uri adaugate inca pentru constantin_daniel_rosenthal. Daca esti un webmaster de site sau blog si ai o pagina interesanta pe care vrei sa o recomanzi, te invitam sa o adaugi aici pentru a fi inclusa.
Adauga intai link-ul catre famouswhy pe site-ul tau si apoi trimite spre aprobare.
Link-ul o sa fie verificat si validat de editorii site-ului in urmatoarele 48 de ore.
C.D. Rosenthal s-a nascut la Budapesta in 1820 intr-o familie cu obarsii romanesti si evreiesti. Ca multi artisti ai vremii urmeaza cursuri de specializare in occident, in cazul de fata la Viena, unde absolva Academia de Belle Arte. In acesti ani pe care ii petrece la Viena intra in contact cu elita romaneasca aflata aici la studii, intalnindu-i printre altii pe Ion Negulici si C.A. Rosetti. Aceste doua personaje vor juca un rol foarte important in scurta viata a pictorului. Ion Negulici ii este un foarte bun prieten si un coleg de breasla pe care il apreciaza foarte mult. Rosetti pe de alta parte a fost liantul inte Rosenthal si miscarea revolutionara, Rosenthal avea sa reprezinte in picture spiritual si dorintele nationale exprimate politic si social de C.A. Rosetti.