Albrecht Durer s-a născut la data de 21 mai 1471 la Nurnberg. Este unul dintre cei mai faimoşi şi mai apreciaţi pictori şi graficieni ai Renaşterii. A murit la data de 6 aprilie 1528 în oraşul natal.
Biografie şi carieră
Familia în care s-a născut era una foarte numeroasă, el fiind al treilea din cei optsprezece copii. Tatăl său era de naţionalitate ungară, fiind aurar de meserie. În timpul copilăriei, Durer s-a dovedit a fi un elev bun la învăţătură, fiind un elev foarte bun şi în atelierul tatălui său unde a învăţat să execute gravuri în aramă. Îşi descoperă încă de pe atunci pasiunea mare pe care o avea pentru desen, iar la 15 ani este deja ucenic în atelierul pictorului şi sculptorului Michael Wolgemut.
În 1489 Durer pleacă într-o c
ălătorie menită să ajute la desăvârşirea stilului său de a picta, dar în care să îşi şi îmbogăţească cultura artistică. În anul 1492, Durer era deja considerat un artist matur, având în portofoliu peste 250 de ilustraţii efectuate pentru unele cărţi.
Peste doi ani, artistul se căsătoreşte cu Agnes Frey, fiica unui profitabil om de afaceri de la acea vreme. La puţin timp după căsătorie, artistul călătoreşte la Veneţia unde admiră celebrele tablouri şi gravuri expuse acolo. Înfierbântat şi mişcat de ritmul de viaţă al italienilor şi de spiritul lor creator remarcabil, Durer, reîntors pe plaiurile natale execută unele dintre cele mai bune lucrări ale sale cu teme biblice. Pictura „Apocalipsa” a fost cea care i-a conferit pictorului recunoaşterea şi aprecierea unanimă din partea tuturor. Şi în prezent această operă este considerată una de geniu, excepţională din toate punctele de vedere şi aproape perfectă din punct de vedere artistic şi tehnic. La acea vreme, renumele „Apocalipsei” era atât de mare încât era cunoscută în întreaga Europă, copii ale sale fiind vândute în toate târgurile.
Pictorul primeşte multe comenzi din partea principelui-elector Frederic cel Înţelept. Tot în aceeaşi perioadă, pictorul execută multe lucrări în acuarelă ale căror subiecte erau preluate din natură, dar şi vitralii, basoreliefuri şi ornamente pentru vaze, pocaluri şi bijuterii.
În toamna anului 1505 Durer întreprinde o a doua călătorie la Veneţia unde pictează multe portrete şi tablouri în decursul celor cincisprezece luni de şedere. Datorită realizării excepţionale a tabloului „Sărbătoarea Duminicii Rozaliului” pictorul câştigă şi din partea italienilor un succes şi o apreciere enorme. Această fascinaţie este bilaterală: pe cât de fascinaţi erau italienii de geniul creator al pictorului, pe atât de mult şi Durer era fascinat de rafinamentul, obiceiurile, cultura şi elocvenţa italienilor. La Bologna Durer este introdus în cele mai înalte cercuri ale societăţii, participă la cele mai erudite discuţii ale cercurilor de înţelepţi, fiind tratat ca un adevărat nobil. Dar această fascinaţie nu a fost atât de mare încât Durer să accepte invitaţia senatului Veneţian de a se stabili definitiv la Veneţia în schimbul unei rente anuale de 200 de florini. 34
Se reîntoarce la Nurnberg în anul 1507 unde începe să lucreze la „Martiriul celor zece mii de creştini” pentru Frederic cel Înţelept. În 1509 pictorul este numit membru al Marelui Consiliu Orăşenesc, acest lucru echivalând cu numirea sa ca patrician al oraşului. Se dedică mult picturii, dar şi gravurii, dorind foarte mult să obţină ca pictorii germani să fie consideraţi egalii pictorilor italieni. Modalitatea prin care Durer credea că poate să obţină acest lucru era ca el, ca maestru să fie foarte exigent în alegerea ucenicilor. Aceşti ucenici arau aleşi în funcţie de erudiţia, provenienţa, educaţia, igiena şi cunoştinţele de limba latină. El trebuia să le ofere confortul necesar unei locuinţe, dar să se preocupe şi de starea lor psihică, având grijă să îi scoată din stările de depresie sau de melancolie în care s-ar afla.
După moartea mamei sale din anul 1514, artistul începe să picteze pentru împăratul Maximilianus. După ce moare împăratul, Nurnberg refuză să îi mai plătească pensia anuală aşa că, în anul 1520 Durer începe din nou să călătorească, împreună cu soţia sa de data aceasta. În toate oraşele germane în care poposeşte este primit ca o adevărată personalitate.
Când vine la domnie Carol V, acesta decide să îi restituie pictorului pensia cuvenită, determinându-l pe Durer să se întoarcă. Pictorul publică în 1525 „Ştiinţa măsurării cu compasul şi rigla”, iar peste doi ani apare „Tratat despre proporţiile corpului omenesc” . artistul moare la data de 6 aprilie 1528 în oraşul natal.
Citate
-„Arta se află în natură şi pentru a ţi-o însuşi, se cuvine să o desprinzi direct din natură”
- „În acest mormânt se află ceea ce a fost muritor în Albrecht Durer” – inscripţia de pe piatra funerară
Tablouri celebre
-„Iaz în verdeată”
- Portretul împăratului Maximilian
- Autoportrete
- „Ostrovul de verdeaţă”
- Altarul Paumgartner
- „Închinarea celor trei magi”
- „Hristos printre învăţaţi”
- „Sărbătoarea Duminicii Rozaliului”
- „Madona cu pruncul”
- „Adam şi Eva”
-„Adoraţia Sfintei Treimi”
-„Cei patru apostoli”
Albrecht Durer Liste
irrelevant
broken