FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate

Statistici:
Vizite: 776
Voturi: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A


In aceasta pagina

Nicolae N. Donici Biografie
Site-uri despre Nicolae N. Donici
Tab-uri utile
Comentarii
Creeaza un poll pentru Nicolae N. Donici
Intreaba despre Nicolae N. Donici
Adauga un citat spus de Nicolae N. Donici
Vedete nascute pe 01 Septembrie
 

Nicolae N. Donici Fan-Club

BECOME A FAMOUS FAN!

Nicolae N. Donici has no Fans yet!

create pool

Biografii



Intreaba despre Nicolae N. Donici

Tag-uri Populare


medic   fiziolog   profesor   chirurg   anatomist   fizician   cercetator   filozof   imunolog   inventator   naturalist   inginer   bacteriolog   igienist   neurolog   microbiolog   chimist   antropolog   neurochirurg   transilvania   clinician   histolog   stiinta   doctor   alexander fleming   bacilul difteric   marcello malpighi   biolog   max joseph von pettenkofer   activitate nervoasa   louis pasteur   medic veterinar   loan cantacuzino   jan evangelista purkyne   saint petersburg   joseph lister  

All Tags

Famous Forum

[editeaza]

Nicolae N. Donici

 Q:   Intreaba despre Nicolae N. Donici       
Nicolae N. Donici astrofizicianul român, supranumit Einstein-ul Moldovei, la numai 23 de ani membru al Societăţii Astronomice Franceze (1897)!

Este strănepotul fabulistului Alexandru Donici (1806-Orhei, 1865-Iaşi) şi s-a născut la 1 septembrie 1874 la Petricani, lângă Chişinău, într-o familie de boieri moldoveni. A fost o somitate în cercetarea astronomică a Soarelui, a cromosferei şi a luminii zodiacale (lumină zodiacală - lucire albă sau gălbuie în formă de con, care poate fi văzută noaptea, mai ales în preajma echinocţiilor, două sau trei ore după apusul Soarelui, primăvara sau înaintea răsăritului Soarelui, toamna, numele lui fiind acordat unui corp ceresc (asteroidul 9494).

Început de viaţă tragic

Tatăl, Nicolae A. Donici, se sinucide, iar mama, Limona Macri- Donici se stinge şi ea din viaţă la puţin timp, de supărare, la numai 35 de ani (1882). Rămas la o vârstă fragedă copil orfan, a fost crescut de o mătuşă înstărită din Dubăsari, o soră a mamei, Elena Lisakovskaia, care l-a iubit ca pe propriul ei fiu, asigurându-i o educaţie aleasă.

Savant de renume mondial

Şi-a luat bacalaureatul la liceul Richelieu din Odesa, în 1893. Tot la Odesa, îşi desăvârşeşte şi studiile în domeniul ştiinţelor matematice şi fizice, iar după absolvire, pleacă la Sankt Petersburg pentru a se consacra cercetărilor astronomice unde colaborează cu marii astronomi ruşi ai vremii. Se ocupă îndeosebi de studiul Soarelui, a planetelor, a cromosferei şi a luminii zodiacale.

Prin lucrările şi observaţiile sale ştiinţifice devine cunoscut în toată lumea încă de timpuriu, la numai 23 de ani devenind membru al Societăţii Astronomice Franceze!
În 1904 este ales în unanimitate membru al Societăţii Astronomice din Rusia iar din 1901 fusese desemnat să fie şeful misiunii astronomice a Academiei de Ştiinţe din Sankt Petersburg şi, în această calitate, trimis să urmărească eclipsa solară totală din Spania, de la 30 august 1905. El mai observase o eclipsă totală de Soare, tot în Spania, în 1900, în orăşelul Elche, scriind un raport ştiinţific foarte apreciat la acea vreme. în total a observat, în decursul vieţii sale, 8 eclipse totale de Soare şi 8 eclipse de Lună, pe diverse continente. Rapoartele sale scrise pe baza acestor observaţii l-au făcut celebru în lumea întreagă.

La conacul mătuşii sale din Dubăsarii Vechi, a construit un observator astronomic şi o staţie meteo, foarte moderne pentru acele vremuri. Observatorul era dotat cu un spectroheliograf, cu posibilitate de fotografiere, după concepţie şi schiţe proprii, realizat la Pulkovo, cu lentile Zeiss. La vremea respectivă erau numai 7 asemenea spectroheliografe în toată lumea, cel al lui Donici fiind cel mai performant!
În 1912 este ales membru de onoare şi Doctor honoris causa al Institutului de Ştiinţe din Coimbra (Portugalia), iar din 1922 şi până în 1948 a fost membru al Academiei Române. Tot din 1922 este şi membru al UAI (Uniunea Astronomică Internaţională), şi face parte din comisiile pentru meteori şi lumină zodiacală. A participat la toate congresele UAI, Roma, 1922, Cambridge, 1925, Leiden, 1928, Cambridge, 1932, Paris, 1935 etc, unde a prezentat numeroase referate ştiinţifice, pentru elaborarea lor străbătând globul pământesc, în căutare de eclipse şi alte fenomene naturale, în lung şi în lat. Mexic, Indochina, Africa, Siberia sunt numai câteva repere din călătoriile lui ştiinţifice.

După 1917 se retrage la conacul din Dubăsarii Vechi, unde avea modernul observator şi se dedică cercetării ştiinţifice.

După Primul Război Mondial, regele Ferdinand al României îşi ţine promisiunea făcută ţăranilor în perioada critică, când guvernul român se retrăsese la Iaşi şi Bucureştiul era ocupat de germani, şi împroprietăreşte ţăranii săraci, expropriind pe marii moşieri ai Moldovei. Astfel, savantul N. N. Donici, care moştenise de la mătuşa sa circa 3000 de hectare de pământ, este pe cale să-şi piardă resursele necesare cercetărilor lui ştiinţifice. Graţie rugăminţii mai multor savanţi francezi şi a calităţii sale de membru al Academiei Române, savantul N. N. Donici este exceptat de la exproprierea totală, pentru a-şi putea continua fără griji materiale studiile.
În 1936 conduce Expediţia română pentru studiul eclipsei totale de Soare din 19 iunie din Turcia, locul ales pentru observare fiind fortăreaţa Ineboli, pe coasta de vest a Mării Negre. Expediţia a fost sponsorizată de Fundaţia Regală Română şi la observarea ştiinţifică s-a folosit un telescop de 10 m lungime.

De trei ori scapă din încercările vieţii!

Dar N. N. Donici trece şi prin trei încercări majore ale soartei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. După acceptarea ultimatului rusesc privind „retrocedarea" Basarabiei către URSS, din 28 iunie 1940, Donici se refugiază în grabă la Bucureşti, lăsând totul baltă la Dubăsarii Vechi. La Bucureşti este însărcinat cu refacerea unui observator astronomic. După eliberarea Basarabiei de către trupele româno-germane, în vara anului 1941, savantul se întoarce la Dubăsari, unde nu mai găseşte nimic! Ruşii devastaseră conacul şi distruseseră Observatorul, o mică parte din instrumente fiind găsite din întâmplare în beciul unui liceu de fete din Chişinău. Toată arhiva lui, nenumăraţii ani de muncă şi studiu, distruşi dintr-un condei! Aceasta a fost prima încercare.

În primăvara anului 1944 Donici locuia la hotelul Capsa şi se pregătea să plece (datorită apropierii frontului de graniţele României) la soţia şi fata sa în Germania, ginerele lui fiind director la o firmă germană. La data de 15 aprilie americanii bombardează groaznic Bucureştiul, distrugând parţial, printre altele, şi hotelul Capsa. O bombă trece chiar prin camera lui Donici, distrugându-i cărţile şi alte lucruri personale. Savantul a scăpat cu viaţă doar prin faptul că nu se afla la hotel în acel moment. Aceasta a fost a doua încercare.

A locuit în continuare la Bucureşti în casa unui verişor, Marius Donici, dar, culmea, şi această casă a fost parţial distrusă de o bombă care a căzut în curte! Savantul scapă din nou cu viaţă şi la numai câteva zile se refugiază la soţie şi fiică în

Germania. A treia încercare!

Sfârşitul vieţii, învăluit în mister

După numeroase peripeţii, sfârşitul războiului îl găseşte la Paris, unde lucrează 10 ani la Observatorul de la Medon (1945-l955). în această calitate a fost trimis să efectueze cercetări asupra luminii zodiacale în nordul Africii, Egipt, Dakar, Tunis, Algeria etc.

La câtva timp după sosirea la Paris, soţia, fiica şi ginerele pleacă în Argentina, unde ginerele primise o ofertă de a manageria o firmă pe continentul sud-american. Donici nu vrea să-şi urmeze familia, rămânând la Paris.

N.N. Donici moare în anul 1956, fiind şi suferind de prostată, după unii la Paris, după alţii la Nisa, într-un azil de bătrâni, având o situaţie materială precară. Alţii speculează chiar că ar fi murit mai târziu în Argentina unde s-ar fi dus, în final, la familie. Despre ultimul (oare ?) an de viaţă nu există informaţii.

N.N. Donici, redivivus!

După Revoluţia din 1989, savantul N. N. Donici este repus, post-mortem, în calitatea de membru al Academiei Române (1990), calitate ce îi fusese retrasă de guvernul comunist în 1948.

La comemorarea a 130 de ani de la naştere, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Senatul Universităţii de Stat au organizat un seminar ştiinţific în care a fost elogiată activitatea savantului N. N. Donici, printre vorbitori numărându-se academicianul Haralambie Corbu, Boris Găină, membru corespondent al Academiei, Valeriu Canţer, academician, Vasile Cernobai, prof. Mihai Caraman, Ion Nacu, directorul Observatorului astronomic şi alţii.



Tag-uri: astrofizician

[editeaza tag-uri]

Adauga un site sau blog
  • Nu exista site-uri adaugate inca pentru nicolae_n__donici. Daca esti un webmaster de site sau blog si ai o pagina interesanta pe care vrei sa o recomanzi, te invitam sa o adaugi aici pentru a fi inclusa.
  • Adauga intai link-ul catre famouswhy pe site-ul tau si apoi trimite spre aprobare.
  • Link-ul o sa fie verificat si validat de editorii site-ului in urmatoarele 48 de ore.
  • Adauga un link aici

Categorie: Oameni de stiinta  - ( Oameni de stiinta - Archiva)

Data Adaugarii: 24 November '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :