cântăreţ, compozitor şi textier francez de origine română
Se naşte la 23 octombrie 1937 la Villecresnes (astăzi Val de Marne), dintr-un tată doctor român şi o mamă franţuzoaică.
Pasiunile lui din tinereţe au fost cursele hipice, dar şi cântarul la chitară. La hipodromul Tremblay, în apropiere de Paris, considerat la vremea respectivă cel mai cochet din Franţa, reuşeşte el însuşi să câştige 6 curse ca jocheu, şi, lucru important pentru cariera sa de mai târziu, acolo îi cunoaşte pe actorii şi realizatorii de film Roger Pierre şi Jean-Marc Thibault.
Aceştia, ascultând textele şi muzica lui Vassiliu, sunt entuziasmaţi de talentul lui muzical şi îl ajută să se
lanseze ca interpret. Primul său disc, cu melodia Armand, apărut în 1962, scrisă în colaborare cu fratele său Michel, îi aduce un succes apreciabil, vânzându-se în 150 000 de exemplare, la vremea aceea un număr impresionabil.
Cităm şi noi din textul melodiei:
Ce pauve gosse naquit dans la misere
Aussitot on lui demanda
S'il voulait vivre avec sa mere
Puisqu'il n'avait plus de papa.
Refrain:
C'etait un pauve gars
Qui s'appelait Armand
Y n'avait pas de papa
Y n'avait pas de maman.
Son pere dispărut â treize ans Un soir dans la cour de l'ecole Alors qu'il jouait gentiment A la balle et a pigeon vole Refrain
Între 16 ianuarie şi 4 februarie 1964 cântă în deschiderea concertului formaţiei Beatles (20 de spectacole), la celebra sală Olympia de pe Bou-levard des Capucines, Paris, alături de Sylvie Vartan, Miller & Archer şi alţii.
Are o carieră prodigioasă, cântând în concerte singur sau alături de mari muzicieni francezi precum: Johnny Hallyday, Francoise Hardy sau Jacques Dutronc. De asemenea, compune melodii pentru alţi cântăreţi şi artişti, printre care enumerăm pe Eddy Mitchell, Yves Montand, Marlene Dietrich sau Chico Buarque. Compune şi muzică de film: Une fille et desfusils (1965), La fille d 'enface (1967), Le petit bougnat (1969) sau Ils (1970).
Discografie selectivă: amour, amitie (1970), attends (1972), qui c'est celui-la? (1975), voyage (1975), pierre vassiliu (1976), demenagements (1978), roule... boule (1983), Vamour quipasse (1987), la vie ga va (1993), parler aux anges (1998), pierre precieuses (2003).
In 1984, fiind sedus de frumuseţea Africii, încearcă să se stabilească cu familia în Senegal. Ca să-şi câştige existenţa, intră în afaceri, conducând un restaurant-club de muzică la Dakar, fără prea mare succes.
După doi ani în care n-a mai compus nimic, se reîntoarce în Franţa şi lansează un nou album: Toucouleur (1986).
Muzica lui ritmată şi textele deosebite, abordând cele mai diverse subiecte, de la dragoste, erotism, admiraţia faţă de unele calităţi omeneşti şi până la critica societăţii în care trăieşte, îl fac pe Pierre Vassiliu să fie şi azi în preferinţele muzicale ale francezilor, după mai bine de 45 de ani de la debut.