un actor talentat ÅŸi cu principii ferme
Se naşte la 1 iunie 1915 la New York City, ca băiat al unor emigranţi români de origine evreiască, mama (născută Shore), agent de asigurări, tatăl, Louis Cohen, pălărier, numele primit la naştere fiind Emmanuel Cohen.
Şi-a făcut studiile la City College, New York şi la Universitatea Columbia. Această perioadă a vieţii îl va marca pentru totdeauna, deoarece, în timpul Marii Crize Mondiale din anii 1929-1933, ia contact cu cercurile studenţeşti de stânga, el însuşi, văzând atâta suferinţă şi sărăcie în jurul său, devenind un activist de stânga. Mult mai târziu îşi va explica poziţia spunând: „Cum să nu te radicali
zezi în timpul Marii
Depresii!? Trebuie să fii un idiot să nu te radicalizezi când în ţară existau 17 milioane de şomeri".
În anii '30 urmează doi ani cursurile de actorie ale Federal The-ater Project (creat prin New Deal-ul preşedintelui Roosevelt, pentru combaterea şomajului, prin intervenţia statului în economie) şi în anul 1937 debutează pe Broadway într-o piesă pentru copii, Revolt of the Beavers. Primul rol mai important l-a avut în drama documentară The Medicine Show, în care dezvăluia sistemul găunos şi neperformant al asigurărilor de sănătate americane, iar din acelaşi an, 1940, şi-a luat pseudonimul de scenă John Randolph.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial îşi face datoria faţă de patrie, servind în U.S. Air Force, ca operator de turn de control.
În anul 1942 se căsătoreşte cu actriţa Sarah Cunningham (1918-l986) cu care va avea doi copii (un băiat şi o fată) şi care îi va sta tot timpul alături, la bine şi, mai ales, la greu.
După război, joacă cu succes în alte producţii de pe Broadway, precum Command Decision (1947), Come Back Little Sheba (1950) şi primeşte un rol în filmul The Naked City (1948). Dar se anunţau vremuri grele pentru Randolph. Cunoscut ca un cal breaz pentru vederile sale de stânga (a militat pentru abolirea pedepsei cu moartea, pentru condiţii mai bune de viaţă pentru veterani, în favoarea greviştilor din statul Ken-tucky sau pentru egalitatea raselor etc), este invitat de HUAC - House Un-American Activities Committee (Comitetul pentru cercetarea activităţilor antiamericane), în plină isterie McCarthy-istă, să facă declaraţii cu privire la orientarea lui politică.
Acest comitet a nenorocit şi a spulberat multe cariere actoriceşti, la vremea respectivă, având posibilitatea să facă presiuni asupra producătorilor de la Hollywood ca aceştia să distribuie sau să nu distribuie actori, scenarişti sau regizori în filme, unii dintre cei „penalizaţi" ajungând chiar la sinucidere. Prin atitudinea sa în faţa acestui comitet, unde a refuzat să facă declaraţii în virtutea amendamentului nr. 5 din Constituţia Statelor Unite, a fost trecut pe „lista neagră", a celor suspectaţi de activităţi subversive. A scris totuşi o scrisoare Comitetului în care spunea: „Pot să gândesc ce vreau, să mă asociez cu cine vreau, pe scenă, în politică sau în sindicate".
Astfel a fost pus la index mai bine de 20 de ani, cu mici excepţii, în această perioadă primind câteva roluri după 1965, în filmul Seconds (1966), al regizorului John Frankenheimer, sau în Serpico (1973, cu Al. Pacino). El însuşi spune că a supravieţuit în aceşti 20 de ani deoarece nu a refuzat niciun rolişor, fie că a fost pe Broadway sau în reclame de televiziune. După 1975 revine în forţă pe marile ecrane, trecutul lui de stânga nemaireprezentând un impediment. Printre filmele în care a jucat amintim: King Kong(1976), Heaven Can Wait (1978), Prizzi's Honour (1985, cu Jack Nicholson), A Foreign Field (1993), You've Got Mail (1998, cu Tom Hanks).
A murit la vârsta de 88 de ani, la 24 februarie 2004, la Hollywood, California.
irrelevant
broken