Mihail Apafi I s-a nascut in 1632 si decedat pe 15 aprilie 1690, in Sighişoara. Principe al Transilvaniei (14 septembrie 1661 - 15 aprilie 1690).
A fost impus de turci împotriva rivalului său, Ioan Kemeny, înfrânt şi ucis în lupta de la Seleuşul Mare (30 ianuari 1662). Pe plan intern, în timpul domniei sale se consolidează regimul nobiliar. In 1669 promulgă codificarea numită Compilatae Constitutiones, prin care autoritatea principelui este semnificativ limitată, acesta devenind subordonat hotărârilor Dietei şi adunărilor de stări. Prin aceeaşi legiferare s-a realizat trecerea în rândul nobililor a unor categorii de ţărani liberi, inclusiv români, şi a unor obşti orăşeneşti. De asemenea, erau acordate scutiri de dări preoţilor români, încercându-se ast
fel atragerea acestora la calvinism. În conflict cu Habsburgii, Apafi îi susţine pe curuţi şi promovează interesele turcilor împotriva acestora.
In 1683 participă cu forţele sale, alături de cele otomane, la asediul Vienei. Ofen şiva Habsburgilor, după eşecul turcilor la Viena, atrage tot mai mult Transilvania în sfera de dominaţie a acestora. Prin tratatul de la Viena din 26 iunie 1686 (Tratatul hallerian), Transilvania acceptă protecţia împăratului Leupold I care îl recunoaşte ca principe pe Apafi, în schimbul instalării unor garnizoane habsburgice la Cluj şi Deva.
La 27 octombrie 1687 încheie cu împăratul Leupold I tratatul de la Blaj, prin care Imperiul Habsburgic acorda protecţie Transilvaniei împotriva turcilor şi recunoştea domnia ereditară în familia sa în schimbul unei contribuţii anuale de 700 000 de florini şi al primirii garnizoanelor imperiale în 12 cetăţi ale Principatului. La 9 mai 1688, supusă presiunilor habsburgice, Dieta, întrunită la Făgăraş, renunţă la suzeranitatea otomană şi acceptă protecţia imperială, prilej cu care cetăţile Chioar, Hust, Gurghiu şi Braşov sunt cedate Habsburgilor. In toiul acestor evenimente dificile cu care se confrunta Transilvania, la 15 aprilie 1690, principele Apafi încetează din viaţă.
irrelevant
broken